Zeci de angajați la Protecția Copilului, dați în judecată pentru a restitui peste 2.000.000 de lei. Banii ar fi fost primiți „necuvenit”, după reducerea sporului pentru condiții periculoase 

Procesele pentru recuperarea sporurilor salariale au fost deschise în urma unui control al Curții de Conturi efectuat în 2025, la Consiliul Județean Gorj, în subordinea căruia se află DGASPC. 

Controlul Curții de Conturi de la care a pornit totul

Un control efectuat de Curtea de Conturi în 2025 la Consiliul Județean (CJ) Gorj, pentru cheltuielile efectuate în 2023 a scos la iveală că plățile de personal de la DGASPC (instituție aflată în subordinea CJ) „au fost majorate eronat” cu un milion de lei prin plata unor compensații salariale menite să le păstreze angajaților venitul după ce le-a fost redus sporul pentru condiții periculoase. 

„Astfel, în anul 2023, D.G.A.S.P.C. Gorj a menținut în mod eronat în plată unele sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, pentru un număr de 85 salariați, acordate de legiuitor la momentul diminuării unor sporuri salariale pentru condiții periculoase de muncă (de la 50% la 15%) în scopul menținerii nivelului veniturilor salariale nete la acea dată, fără a respecta condiția legală ca lunar să se determine suma compensatorie pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia”, s-a arătat în raportul Curții de Conturi prin care s-a dispus stabilirea prejudiciului și recuperarea lui. 

91 de angajați au încasat peste 2,2 milioane de lei

Verificările dispuse la nivelul DGASPC după controlul Curții de Conturi au stabilit că în perioada 1 ianuarie 2023- 30.04.2025 au beneficiat de sume compensatorii plătite nelegal 91 salariați, valoarea prejudiciului fiind de 2.226.126 lei. 

În urma acestei situații, DGASPC le-a cerut angajaților, dintre care 5 nu mai lucrau în DGASPC, să restituie banii „încasați necuvenit”. Doar trei s-au conformat și au plătit de bunăvoie. 

Potrivit unui raport al Curții de Conturi întocmit în martie 2026 „pentru un număr de 88 de salariați sau foști salariați au fost depuse acțiuni de recuperare a sumelor pe cale instanței de judecată”. 

Primele sentințe, în favoarea angajaților

Documentul Curții de Conturi din martie 2026 mai arăta că din cele 88 de procese deschise la Tribunalul Gorj, în 34 din cazuri a fost pronunțată o primă sentință, iar cererea DGASPC, de restituire a banilor de către angajați, fiind respinsă. În două dosare, judecata a fost suspendată, iar 55 de procese erau pe rol la data întocmirii raportului de urmărire a modului în care a fost pusă în aplicare decizia Curții de Conturi. 

Restituirea sumelor, „o măsură disproporționată”

În dosarele în care Tribunalul Gorj a respins în primă instanță cererea DGASPC de a-i obliga pe angajați să restituie banii, judecătorul a arătat că „raportul Curții de Conturi, invocat în justificarea cererii formulate, este lipsit de relevanță juridică în cauză, nefăcând dovada situației de fapt pretinse, respectiv încasarea fără temei a sumei solicitate”. 

„Acesta stabilește eventuale încălcări ale prevederilor legate în ceea ce privește instituția, nu în sarcina angajatului, iar neregulile constatate nu pot fi imputate pârâtei (n.r. angajatei), în condițiile în care aceasta a primit sumele compensatorii, în temeiul dispozițiilor emise de ordonatorul de credite, dispoziții necontestate, care se bucură de prezumția de legalitate”, se arată într-una din hotărârile Tribunalului Gorj, care a fost contestată și se află pe rolul Curții de Apel Craiova.

Judecătorul a mai arătat că, din moment ce banii au fost încasați de angajata dată în judecată cu bună-credință, fiind incluse în salariu, „obligarea acesteia la restituire, cu susținerea că au fost stabilite cu nerespectarea dispozițiilor legale privind salarizarea, apare ca o măsură disproporționată de natură să aducă atingere art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”. 

Hotărâri definitive de restituire a banilor

O analiză realizată de Libertatea cu ajutorul platformei rejust.ro, unde sunt publicate hotărârile judecătorești, arată că până în 23 iunie 2026 au fost pronunțate de către Tribunalul Gorj hotărâri în 63 de cazuri. În 48 de cazuri solicitările de obligare a angajaților la restituirea banilor au fost respinse, restul fiind admise. 

Conform rejust.ro, în cel puțin patru cazuri au fost pronunțate hotărâri definitive, toate în favoarea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, obligând angajații să restituie banii. O astfel de decizie, prin care a fost răsturnată hotărârea primei instanțe, a fost pronunțată în 11 iunie 2026. În acest caz, angajatul DGASPC a fost obligat să restituie „sumei netă, aferentă sumei brute de 24.314 lei, reprezentând drepturi salariale încasate nedatorat pentru perioada ianuarie 2023 – mai 2025”.

„Salariatul care a încasat o sumă de bani nedatorată este obligat să o restituie”

Curtea de Apel Craiova a arătat în decizia prin care angajatul DGASPC este obligat să restituie banii că, potrivit art. 256 din Codul Muncii, „salariatul care a încasat de la angajator o sumă de bani nedatorată este obligat să o restituie”.

În acest caz, au explicat judecătorii, compensațiile salariale le-au fost acordate începând cu 1 martie 2018 angajaților cărora le-a fost redus sporul de condiții periculoase, astfel încât, dacă lucrează în aceleași condiții ca până la intrarea în vigoare a legii (februarie 2018), să nu câștige mai puțin. 

„Condiţiile pentru acordarea acestei sume tranzitorii nu mai erau îndeplinite, în ceea ce îl priveşte pe intimatul-pârât, întrucât, astfel cum rezultă din situaţia cu drepturile salariale de care a beneficiat salariatul în perioada 01.01.2018-30.04.2025, la data de 01.05.2019, prin compensaţia acordată, s-a depăşit salariul brut egal cu cel corespunzător lunii februarie 2018”, se arată în decizia definitivă a Curții de Apel Craiova.

Judecătorii au mai subliniat că argumentul potrivit căruia sumele au fost acordate cu aprobarea autorităţilor competente nu stă în picioare „întrucât această interpretare ar lăsa fără efect dispoziţiile art. 256 din Codul Muncii, cu atât mai mult cu cât obligaţia de restituire a salariatului nu este întemeiată pe culpa acestuia, ci pe lucrul nedatorat”.

Procesele în acest caz continuă la Tribunalul Gorj și Curtea de Apel Craiova. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro