Invazie de „squishy dumplings” fake
În ultimele săptămâni, mii de jucării „Squishy Dumplings” contrafăcute au fost confiscate dintr-un depozit din Glasgow, după ce inspectorii pentru protecția consumatorilor au constatat că acestea nu respectau normele de siguranță. Totodată, în Belgia și Olanda au fost retrase de la vânzare mai multe produse similare, iar autoritățile verifică dacă acestea conțin compuși toxici.
Fenomenul nu ocolește nici România, unde astfel de jucării pot fi cumpărate atât din magazine, cât și de pe platforme online la prețuri ce pornesc de la câțiva lei până la câteva sute de lei.
Jucăriile squishy, care arată ca niște găluște pufoase colorate, au mare succes în rândul copiilor datorită misterului, niciodată nu știu ce se ascunde în cutie, dar și texturii, care dă o senzație satisfăcătoare.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/preturi-jucarie-antistres-squishy-dumpling-1024x576.jpg)
Jucăriile originale sunt produse de RMS, o companie de jucării fondată în Marea Britanie care operează acum la nivel internațional, însă din cauza popularității, multe „găluște asiatice pufoase” similare au apărut pe piață. O jucărie originală costă de la 100 și ceva de lei în sus pe site-urile din România, însă, la o primă căutare, prețurile pentru un astfel de squishy fake pornesc de la 8 lei (pentru cele vândute en-gros) și pot ajunge până la 50-60 de lei.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/pret-jucarie-originala-768x1024.jpeg)
Medicul toxicolog: „Efectul toxic-cumulativ este cel care generează cu adevărat probleme”
Problema nu este reprezentată de toate jucăriile Squishy, ci de produsele contrafăcute sau fabricate fără respectarea standardelor de siguranță. Însă este extrem de greu să-ți dai seama care dintre aceste jucării sunt originale și care sunt contrafăcute. Mai ales că le găsim în toate magazinele de plastice sau jucării, dar și pe tarabele din parcuri sau de lângă locurile de joacă.
Medicul Radu Țincu, șeful Secției ATI II Toxicologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București și șeful Disciplinei Toxicologie Clinică UMF Carol Davila, București atrage atenția că pericolul nu este reprezentat de expunerea la o jucărie, o dată, ci de efectul cumulativ al acestor substanțe toxice, prezente în tot mai multe obiecte și produse pe care le folosim zilnic.
„În primul rând sunt mai multe substanțe identificate în aceste jucării. Unele dintre ele pot să fie iritante pentru piele și mucoase, mai ales dacă sunt băgate în gură sau dacă intră în contact cu pielea. Și aici vorbim despre benzen, derivați de naftalină, care pot să creeze această reacție alergică iritativă la nivelul pielii. Pe de altă parte, sunt anumite analize care arată prezența unor substanțe mult mai nocive, cum ar fi ftalații. Ei sunt considerați disruptori endocrini. Asta înseamnă că au o structură asemănătoare cu hormonii corpului și vor intra în lanțul endocrin substituind anumiți hormoni și, în acest fel, dereglând axele hormonale. Acest lucru are un impact foarte mare pentru un copil care se află în dezvoltare, pentru că în perioada pubertății axele hormonale sunt extrem de importante pentru dezvoltarea armonioasă a copilului”, a subliniat dr. Radu Țincu pentru Libertatea.
Specialistul avertizează că efectele pot apărea în timp, în special în cazul copiilor aflați în perioada de dezvoltare.
„Pot să apară modificări pe zona pubertății, fie pubertate întârziată, fie pubertate foarte precoce. De asemenea, sunt raportate tulburări de fertilitate la persoanele expuse la ftalați. Și nu în ultimul rând, având în vedere că aceste substanțe mimează anumiți hormoni, acele organe care sunt reglate de hormoni, cum ar fi sânul, uterul, prostata sau testiculul, pot să fie dereglate. Unele studii chiar arată o creștere a riscului de cancer pentru aceste organe atunci când organismul este expus la acest tip de substanțe numite disruptori endocrini”, avertizează medicul de la Spitalul Floreasca.
Totuși, medicul spune că părinții nu trebuie să intre în panică.
„Pe părinți, din păcate, nu are ce să-i alarmeze, pentru că în aceste jucării se găsesc cantități mici din aceste substanțe. Evident, nu vor produce niște simptome îngrijorătoare sau vizibile. Însă trebuie să luăm în calcul efectul cumulativ. Faptul că acești copii se expun la o serie de substanțe chimice găsite în jucării, în alimentație și în mediu creează un efect toxic-cumulativ. Iar acest efect toxic-cumulativ este cel care generează cu adevărat probleme. Însă ele apar pe termen lung. Vorbim de câțiva ani de expunere la diferite substanțe pentru a putea să apară o boală care să fie identificată de părinte”, a explicat medicul Radu Țincu.

Benzenul poate afecta ficatul în cazul expunerii repetate
Un alt compus identificat în unele jucării squishy dumpings este benzenul, o substanță cunoscută pentru toxicitatea sa.
„Benzenul este și o substanță cu toxicitate. Dacă intră în contact cu organismul, este înghițit, este dizolvat în salivă și înghițit, el poate produce hepatotoxicitate. Și chiar această hepatotoxicitate, dacă este una cronică, adică expunerea este repetată chiar și la doze mici, sunt studii care arată că poate crește riscul de apariție a cancerului hepatic. Deci nu vorbim de faptul că te-ai jucat cu o jucărie o dată și ai făcut cancer hepatic. Dar dacă în mod repetitiv ne expunem la astfel de substanțe chimice, ele produc o inflamație cronică la nivel hepatic, iar această inflamație poate duce la creșterea incidenței tumorilor hepatice”, a mai adăugat medicul.
Benzenul este un compus chimic derivat din petrol, utilizat în principal în industrie pentru fabricarea materialelor plastice, cauciucului sintetic, detergenților, coloranților și altor produse chimice. Acesta are un miros dulceag, aromatic, asemănător benzinei. Specialiștii spun că tocmai acest miros puternic de solvent sau combustibil poate reprezenta un semnal de alarmă în cazul unor produse.
Expunerea de scurtă durată la concentrații mari poate provoca: amețeli; dureri de cap; greață; somnolență; iritații ale ochilor, pielii și căilor respiratorii. Expunerea repetată, pe termen lung, este asociată cu un risc crescut de apariție a unor forme de cancer, motiv pentru care benzenul este clasificat drept cancerigen pentru om, potrivit OMS.
@heyjenheyy Why do these smell SO BAD?! #dumplings #dumpling #unboxingvideo ♬ original sound - Heyjenheyy
Disruptorii endocrini nu se găsesc doar în jucării
Problema nu este cauzată de o singură jucărie, ci faptului că suntem expuși, atât adulții, cât și copiii, mai multor tipuri de substanțe toxice, prezente în obiecte și cosmetice la care nu ne-am gândi. De aici și efectul cumulativ periculos.
Medicul Radu Țincu subliniază că expunerea copiilor la aceste substanțe provine din mai multe surse.
„Substanțele sunt răspândite în tot ce înseamnă mase plastice, care sunt încărcate cu acest tip de disruptori endocrini, fie că vorbim de ftalați, fie că vorbim de bisfenol. Nu discutăm doar despre jucării, discutăm inclusiv despre recipientele de depozitare, cosmetice sau haine din fibre sintetice. Toate contribuie la expunerea organismului”.
„Discutăm inclusiv de recipientele de depozitare, care sunt și ele contaminate cu astfel de substanțe și care ajung să contamineze hrana. Există și în cosmetice diverse forme de particule de microplastic, de exemplu, pudra, fondul de ten, pasta de dinți care conține acele microgranule pentru intensificarea proceselor de albire pot conține astfel de substanțe și de asemenea găsim și în haine”.
Cei mai vulnerabili la aceste substanțe sunt copiii aflați în perioada adolescenței, adică și cei care se lasă ușor influențați de trendurile de pe TikTok.
@rhia.official ULTIMATE Dumpling Rainbow Challenge!!😱🌈❤️💛💚🩵💜 #foryou #dumplings #dumplingsquishy ♬ original sound - Rhia👑
„În perioada adolescenței, dezvoltarea corpului este gestionată de foarte mulți hormoni: hormoni de creștere, hormoni sexuali, toți acești hormoni care determină trecerea de la copilărie în perioada adultă, sunt cumva cei care sunt substituiți într-un mod anormal de aceste substanțe. Și cred că, într-adevăr, perioada aceasta este extrem de vulnerabilă.”, a avertizat dr. Radu Țincu.
De ce sunt virale jucăriile squishy dumplings
La prima vedere, Squishy Dumplings par niște simple găluște asiatice colorate, însă au devenit una dintre cele mai căutate jucării de colecție ale momentului.
@lisi.shops Dumpling unboxing!! 🥳🥳🥳 #dumplings #dumplingsquishy #squishys #dumplingsquishys #fivebelow @Five Below ♬ original sound - lisi:)
Potrivit publicației Which?, succesul lor se datorează combinației dintre două tendințe extrem de populare: ambalajele de tip „blind pack”, care păstrează secret modelul din interior până la deschidere, și experiența senzorială oferită de jucărie. Figurinele sunt moi, umplute cu lichid și concepute pentru a fi strânse în mână, revenind imediat la forma inițială, asemănător unei mingi antistres.
Popularitatea lor a explodat odată cu miile de videoclipuri de tip unboxing distribuite pe TikTok, YouTube și Instagram, în care colecționarii își filmează reacțiile în timp ce încearcă să descopere modele rare.
Pe lângă variantele obișnuite, există ediții curcubeu, holografice sau cu sclipici, considerate mult mai greu de găsit și, implicit, mai valoroase.
Această „vânătoare” de modele rare a creat inclusiv o piață activă de schimb și revânzare, unde unele exemplare ajung să fie comercializate la prețuri de câteva ori mai mari decât cel de achiziție. Tocmai această combinație dintre surpriză, colecționare și influența rețelelor sociale a transformat Squishy Dumplings în fenomenul care, pentru mulți copii, a luat locul celebrelor păpuși Labubu.
Aproape 6.000 de jucării contrafăcute au fost confiscate
Inspectorii pentru protecția consumatorilor din Glasgow au confiscat aproximativ 5.900 de jucării Squishy contrafăcute, luna trecută, după ce au constatat că acestea puteau conține substanțe precum ftalați, formaldehidă, solvenți sau alți compuși chimici care pot provoca iritații, reacții alergice și probleme respiratorii, potrivit BBC.
Autoritățile britanice au avertizat că unele produse pot reprezenta și risc de sufocare, se pot sparge ușor și pot elibera lichide cu compoziție necunoscută.
În Belgia, mai multe lanțuri comerciale au retras preventiv aceste jucării după ce analize independente au identificat compuși potențial cancerigeni, inclusiv derivați ai benzenului.
O investigație realizată de Agenția Daneză pentru Protecția Mediului a analizat 12 jucării squishy și a identificat mai multe substanțe organice volatile, inclusiv N,N-dimetilformamidă (DMF), ciclohexanonă și trietilendiamină.
Specialiștii au evaluat inclusiv scenariul în care un copil ține jucăria aproape de față perioade lungi, iar pentru anumite produse au concluzionat că nivelul expunerii poate necesita atenție.
Ulterior, și Comitetul Științific pentru Riscuri de Sănătate, Mediu și Riscuri Emergente (SCHEER), organism consultativ al Comisiei Europene, a analizat datele privind substanțele eliberate de aceste jucării.
Concret, chiar dacă nu te îmbolnăvești imediat, pe termen lung, expunerea la astfel de jucării nu este sănătoasă.
BBC a relatat, de asemenea, că, pe lângă substanțele periculoase pe care le pot conține, a apărut o tendință online îngrijorătoare, în care oamenii încearcă să încălzească „găluștele” la microunde, iar unii copii au ajuns cu arsuri la spital.
Mai mulți copii din Scoția au suferit arsuri grave din această cauză.
„Nu ne-am dat seama ce s-a întâmplat la început, arăta doar ca o mâzgă pe fața ei. Abia după câteva minute ne-am dat seama că fusese încălzită și îi ardea pielea”, a povestit mama unei fetițe care a fost rănită astfel.
Cum recunosc părinții o jucărie sigură
Specialiștii recomandă ca înainte de cumpărare să fie verificate:
- marcajul CE;
- datele producătorului sau importatorului;
- avertismentele și recomandările privind vârsta;
- instrucțiunile de utilizare și siguranță.
De asemenea, părinții ar trebui să evite produsele care au un miros puternic de solvent sau benzină, care sunt vândute fără ambalaj ori la prețuri neobișnuit de mici.
InfoCons: „În fiecare săptămână apar peste 500 de alerte”
Președintele InfoCons, Sorin Mierlea, spune că numărul produselor periculoase identificate în Europa este în continuă creștere.
„Din păcate, în fiecare săptămână apar peste 500 de alerte. Este o problemă majoră pentru consumatori să mai poată face alegeri bune și în siguranță. Astfel de produse identificate ca periculoase trebuie delistate și scoase din toate circuitele comerciale, dar, din păcate, multe se mai regăsesc pe diferite lanțuri de comercializare, direct în magazine sau online”, a precizat Sorin Mierlea, președintele InfoCons, pentru Libertatea.
Acesta recomandă folosirea aplicației europene InfoCons înainte de cumpărarea produselor: „Singura măsură pe care un consumator o poate avea este aplicația europeană de protecția consumatorilor InfoCons, care te ajută cu toate alertele cu risc în timp real și poți, doar prin scanarea codului de bare, să iei o decizie”.
Întrebat unde pot fi raportate jucăriile suspecte, Sorin Mierlea a precizat: „În aplicație sunt toate numerele de urgență din fiecare județ și din fiecare țară pentru Protecția Consumatorilor, iar pentru jucăriile contrafăcute ar trebui anunțată Poliția”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_055fbcb628ef51c59f72a2a9596163ac.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f53378920c5a9cdac2aa523f444da340.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4aa8601bfcee04ed7d043c77224ef664.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_23b7024396d3ddfefe27a9a80116c344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_522f749f5859477ac3432c1d9ef5418d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f00d4b7a7610413491ee53eb75d92e3d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_5112cecabc0c4caddf8060021a66d82c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_8e3e0b111bef2f7e9bd5f3a0a362e44f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_ad7541ca2c588fa31cee8870ec1dff5f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_4e5d10b42789a9424cb14fd469ee9524.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d349925b10067b61941cc3defe23877d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2b036ec7d9c3ad12ace076f04fa2d5a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6f37ddb7a1b3ee53fb44eb58998532b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_425a1eeec64b51b5a5ca5e4b84b9c969.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f97d8f1fea4e883dcca703be19a5d71b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_2f3ad250f510d5d3e808e8a9e65aedd2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_2986dde1b55e0e0f2be0384fc56aeeec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f68dfc0db50b0852ed7db2232bf26c4b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2f50f2f98e3fe05cc67e7e779e36de93.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_fc39887675798c411d3191636f86b82f.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_ebe4a8572153fa05bb0018386f2162f3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_eb0b3cf831f345d52deba5b8639e0d61.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_a5e04e575eeb6a02bcd04d092f301948.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_6825454a0e0d6a05fb6f8dfec99a09b6.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_876d9f7f0d01b7d0594434e212dacebb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_2c6bc32e13dcf5bbefc02d739d42b2f3.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/nicusor-dan-discurs-paris-e1784037758762.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ilie-bolojan-la-conferinta-de-presa-foto-gov-e1784022655110.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/super-neatza-4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/bianca-dragusanu-8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8cfce6f91e1b53b2327a1a80ad02fa3a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cbb08ddb13d539b3c20911a71a60c3c5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_c1eb491ee8f9049584d0411e4bec95d8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/gettyimages-2221346930.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/camera-croatia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/insula-diaporos-halkidiki-sithonia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-sapunul-de-marsilia-si-la-ce-se-foloseste.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/de-ce-fulgerele-se-vad-inainte-sa-se-auda-tunetul.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/faina-de-tapioca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/de-ce-nu-mai-raceste-aerul-conditionat-greseli-frecvente.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/piersici-nectarine.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ceai-de-cozi-de-cirese.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ce-este-uleiul-de-neem-si-la-ce-foloseste.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/muncitori-asiatici-romania-foto-international-work-finder-9-1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/magazin-lidl-belgia.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/03/168481219lnormalnone-scaled.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/marian-motocu-eugen-sechila.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/gettyimages-2238074428-e1780733796611.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/decizie-iccj.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/pink-floyd-the-wall-profimedia-0560345991-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/receptie-summit-nato-2026-profimedia-1115102646.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.