România, țara interimarilor. Instituții importante ale statului sunt conduse de oameni cu mandate expirate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numeroase instituții, în frunte cu Guvernul României și Avocatul Poporului, au la cârmă lideri teoretic demiși sau cu mandatul terminat, dar care asigură tranziția până în momentul în care va exista consens politic pentru noi validări.
Cuprins:
Guvernul Bolojan este demis din 5 mai, de peste două luni. De atunci, partidele, dar mai ales Nicușor Dan, nu au găsit cartea câștigătoare pentru un Executiv cu puteri depline. Mai mult, încă de dinainte de moțiunea de cenzură, șase miniștri PSD și vicepremierul Marian Neacșu își depuseseră demisiile. Oficial, din 27 aprilie, la Sănătate, Agricultură, Muncă, Justiție, Energie și Transporturi au venit interimari cărora le-au și expirat cele 45 de zile.
Încă 300.000 de lei în plus pentru Renate Weber
Însă de departe, mandatul expirat de cel mai mult timp este cel de la Avocatul Poporului. La începutul lunii iulie, Renate Weber a împlinit doi ani de când i-a expirat mandatul oficial de cinci ani. Calculele Libertatea arată că 306.624 de lei a încasat Renate Weber de la momentul încheierii mandatului de cinci ani. Așadar, o medie lunară de 12.776 de lei.
În luna martie, conform înțelegerilor din coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, o persoană agreată de partidul condus de Dominic Fritz trebuia să îi ia locul lui Weber. Dar PSD s-a sucit. Tot în acel plen ar fi trebuit să fie numiți șase noi membri ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Din iulie 2025, mandatul acestora e expirat, dar tot au putut să își desfășoare activitatea până la finalul anului trecut. Și la această instituție trebuia să vină, conform negocierilor, o persoană agreată de USR, după cum a arătat Cotidianul în luna martie.
De noi conduceri este nevoie și la TVR, și la Radio România. CCR a decis, la finalul lunii aprilie, că locurile din CA-uri, date în baza ponderii parlamentare a formațiunilor, nu reflectă algoritmul. Practic, e nevoie de noi numiri. În cazul TVR, Adriana Săftoiu a rămas pe funcția de președinte-director-general pentru că a fost numită de Guvern. În schimb, la Radio România, situația este mai complicată, pentru că președintele-director-general, Robert Schwartz, a fost ales din rândul celor care au intrat pe algoritmul din Parlament.
Săptămâna aceasta urmează să se termine și mandatul președintelui Consiliului Concurenței. Bogdan Chirițoiu are deja trei mandate, la care se adaugă interimatele, din 2009 până în prezent. Și, dacă Guvernul și Președinția vor dori, ar putea obține un al patrulea mandat. În 2020, printr-o modificare, actul normativ care reglementa activitatea Consiliului Concurenței a eliminat detaliul normativ care preciza limitarea mandatelor de conducere la două.
Serviciile: de la absența numărului 1 la perenizarea funcției
Situația este complicată și în cazul serviciilor de informații sau al celor care asigură paza demnitarilor. În cazul SRI, instituția nu mai are un director civil de la demisia lui Eduard Hellvig în vara lui 2023. Pentru o nouă numire e nevoie de consens între o majoritate parlamentară și șeful statului.
La SIE, Gabriel Vlase este în al optulea an de mandat. Provenit din rândurile liderilor PSD, Vlase este cel mai longeviv director civil al SIE, mult peste Ioan Talpeș și Gheorghe Fulga, care au rămas la aproape cinci ani și jumătate de mandat.
Nu în ultimul rând, SPP are în fruntea sa liderul de serviciu de departe cel mai longeviv. Din 2005, Lucian Pahonțu este la cârma SPP. A rezistat în mandatele lui Traian Băsescu, Klaus Iohannis, iar acum și în cel al lui Nicușor Dan. Din noiembrie 2024, Pahonțu este și pensionar special.
