Angajatorii nu mai au voie să te întrebe „Ce salariu ai avut?”. România trebuie să aplice legea până în iunie

România trebuie să interzică solicitarea istoricului salarial

România se pregătește să implementeze o schimbare majoră în domeniul muncii, odată cu transpunerea Directivei UE 2023/970 privind transparența salarială, ce are termen limită 7 iunie 2026.

Directiva impune reguli stricte pentru egalitatea de remunerare, interzicând practici precum solicitarea istoricului salarial al candidaților.

Potrivit hotnews.ro, angajatorii vor trebui să revizuiască grilele de salarizare, anunțurile de recrutare și politicile interne, pentru a se conforma cerințelor europene.

Ce aduce nou Directiva UE 2023/970

Directiva schimbă paradigma negocierii salariale, stipulând că angajatorii trebuie să comunice nivelul inițial de remunerare sau intervalul salarial încă din faza de recrutare.

Aceste informații trebuie să fie bazate pe criterii obiective și neutre din punct de vedere al genului. În plus, angajatorii nu mai pot solicita candidaților detalii despre salariile anterioare, o practică ce perpetua inegalitățile de gen în domeniul muncii.

„Directiva UE 2023/970 impune reguli mai stricte privind transparența salarială și egalitatea de remunerare, iar nerespectarea lor poate duce la litigii de muncă, sancțiuni și pretenții întemeiate pe discriminare la locul de muncă și discriminarea de gen”, a declarat Dr. Radu Pavel, avocat coordonator al Societății Românești de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.

Drepturi noi pentru angajați

Conform Directivei, lucrătorii vor avea dreptul să solicite informații scrise despre nivelurile de remunerare, inclusiv defalcate pe gen, pentru persoane care prestează aceeași muncă sau o muncă de aceeași valoare.

Angajatorii vor fi obligați să informeze anual salariații cu privire la acest drept, pentru a asigura transparența totală în cadrul companiei.

O altă noutate importantă este introducerea auditului intern obligatoriu. Angajatorii trebuie să identifice și să remedieze diferențele de remunerare nejustificate între femei și bărbați, în colaborare cu reprezentanții lucrătorilor și autoritățile de reglementare.

Diferențele salariale de peste 5%, dacă nu sunt justificate obiectiv, vor declanșa obligații suplimentare, inclusiv evaluarea comună a remunerațiilor.

Riscuri pentru angajatori

Pentru companiile care nu se conformează, riscurile nu sunt doar de ordin reputațional, ci și juridic. Directiva prevede sancțiuni proporționale și disuasive, inclusiv amenzi, iar angajații prejudiciați pot solicita despăgubiri complete, acoperind plăți restante, oportunități pierdute și prejudicii morale.

În România, aceste prevederi se aliniază cu Codul Muncii și Ordonanța nr. 137/2000 privind prevenirea discriminării, dar implementarea Directivei va intensifica aplicarea acestor mecanisme.

După transpunerea Directivei, se preconizează o creștere a numărului de litigii de muncă, angajații având la dispoziție instrumente probatorii mai puternice.

Potrivit Hotnews, conflictele de muncă pot escalada, incluzând acuzații de discriminare, concedieri abuzive sau contestarea deciziilor de personal. În aceste situații, relația dintre salarizare și tratamentul aplicat de angajator va deveni un punct central al dezbaterilor juridice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro