Secretul Cascadei Însângerate din Antarctica: „Fereastră biologică unică”

• Cascada Însângerată („Blood Falls”) se află pe ghețarul Taylor. Apa e roșie ca sângele deoarece conține mult fier. Când atinge aerul, fierul se înroșește. Fenomenul a fost descoperit de geologul Thomas Griffith Taylor, în 1911.
• Fenomenul ascunde o comunitate izolată de microbi, adaptată la condiții extreme, dezvăluie un studiu recent publicat în Nature Geoscience.
• Sub ghețarul Taylor din Antarctica au fost găsite organisme microscopice cu semnături genetice unice, indicând o izolare de lungă durată de alte ecosisteme.

Un fenomen natural remarcabil din Antarctica, cunoscut sub numele de „Cascada Sângerie” („Însângerată”), a devenit subiectul unui nou studiu științific.

Apa roșiatică ce curge de sub ghețarul Taylor până în lacul Bonney a atras atenția cercetătorilor încă din 1911, când a fost descoperită de geologul Thomas Griffith Taylor.

Culoare intensă a apei se datorează concentrației ridicate de fier din compoziția sa.

Microorganisme vechi de milioane de ani

Un studiu publicat recent în Nature Geoscience a evidențiat existența unei comunități de microorganisme complexe sub ghețar.

Echipa condusă de Angela Zumplice, microbiolog la Universitatea din California, San Diego, SUA, a analizat 167 de mostre de apă, sedimente, gheață și nămol, colectate din regiunea Cascadelor Sângerii și din zonele adiacente.

Cercetătorii au folosit ARN-ul ecologic pentru a identifica prezența și activitatea organismelor.

Am descoperit un semnal marin surprinzător de puternic în urmele moleculare ale acestor organisme – Angela Zumplice

Această descoperire sugerează că sub stratul gros de gheață ar putea exista urme ale unei vechi conexiuni dintre Antarctica și ocean.

Izolare de milioane de ani

Printre organismele identificate se numără alge diatomee, dinoflagelate, haptofiți și ciliophora, toate asociate de obicei cu ecosistemele marine.

Cercetătorii nu au găsit dovezi concludente că aceste microorganisme ar fi fost aduse recent de vânt din zonele costiere.

În schimb, rezultatele indică o comunitate locală care a rămas izolată pentru perioade foarte lungi.

Mai mult, unele dintre organismele descoperite prezintă diferențe genetice față de rudele lor moderne, ceea ce sugerează că acestea ar putea fi descendenții unei ecosistem marin antic, prins sub gheață înainte de formarea calotei glaciare actuale a Antarcticii.

Un adăpost natural sub stratul de sare

O altă ipoteză emisă de cercetători este aceea că apa sărată aflată sub ghețar a rămas în stare lichidă chiar și în perioadele de răcire extremă.

Această condiție a permis supraviețuirea unor microorganisme în condiții extreme. Unele dintre ele au dezvoltat adaptabilitate la concentrațiile ridicate de sare, în timp ce altele au trecut prin perioade lungi de inactivitate.

Analizele au arătat, de asemenea, că unele microorganisme reacționează și în prezent la schimbările de temperatură, salinitate și compoziția chimică neobișnuită a mediului.

Profesorul Andrew Allen a subliniat importanța acestor descoperiri: „Rezultatele arată o supraviețuire susținută, nu doar o simplă relocare a organismelor în această regiune”.

O fereastră biologică spre trecut

Cercetătorii consideră că această comunitate izolată reprezintă „o fereastră biologică unică spre trecutul Antarcticii”.

Studiul acestui mediu extrem poate oferi indicii valoroase despre condițiile climatice din trecut, dar și despre modul în care organismele vii se adaptează la schimbări extreme.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE