Aplicarea Legii Avertizorului în cazul magistraților, pe masa Înaltei Curți. Instanța supremă va înclina balanța între integritate și „omerta” în justiție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Judecătorii și procurorii vor afla luni, 20 octombrie 2025, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă sunt protejați de Legea avertizorilor de integritate sau dacă, dimpotrivă, riscă să fie hărțuiți cu anchete disciplinare de Inspecția Judiciară (IJ) ori sancționați de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) după ce sesizează autorităților judiciare competente aspecte nelegale percepute în timpul activității lor.
Cuprins:
- Decizia va fi luată luni, 20 octombrie
- Judecătorul care a redeschis Dosarul 10 August, sancționat disciplinar
- Sancționat pentru că a acționat ca avertizor de integritate
- Jud. Ghiță: „IJ aruncă niște acuzații pe care nu le poate susține logic”
- Dosare disciplinare făcute din plângeri ale inculpaților pe care îi condamnase
- Legea avertizorilor de integritate se aplică și sistemului judiciar
„Omerta” este „legea tăcerii”, o normă nescrisă pe care mafioții o practică în raport cu autoritățile, știind că, altfel, vor avea de suferit din partea propriilor colegi.
Decizia va fi luată luni, 20 octombrie
Completul de 5 judecători se va pronunța, luni, pe recursul judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București, care le solicita aplicarea practicii CEDO privind protectia avertizorilor de integritate, contestand sancțiunea primită in prima faza de la CSM, pentru că a sesizat parchetului competent o situație de incompatibilitate a colegului de complet, alături de care judeca dosarul de trafic de influență al fostului colonel SRI Daniel Dragomir.
Situația sesizată procurorilor de judecătorul Ciprian Ghiță prezenta relevanță penala evidenta, intrucat i-ar fi permis infractorului – care între timp a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de pușcărie și se ascunde în Italia – să obțină anularea pedepsei în căile extraordinare de atac, plan pe care judecătorul i l-a dejucat aducând la cunoștință aceste aspecte inclusiv Procurorului General al Romaniei de la acea vreme, Gabriela Scutea.
Numai că, după plecarea Gabrielei Scutea din fruntea Parchetului General, sesizarea judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță a fost folosită împotriva lui, iar noul procuror general, a profitat de ea trimitand-o Inspecției Judiciare.
Judecătorul care a redeschis Dosarul 10 August, sancționat disciplinar
Un număr de 12.908 de dosare penale au fost închise prin prescripție în urma hotărârilor pronunțate de Curtea Constituțională și de Înalta Curte în perioada 2022-2025.
În aceeași perioadă, tot mai mulți condamnați care au pierdut „trenul prescripției” au reușit să își anuleze pedepsele în căi extraordinare de atac, prin reinterpretarea probatoriului și cu încălcarea principiului de lucru judecat.
În paralel, așa cum a sesizat public și Președintele României, Nicusor Dan, Inspecția Judiciară funcționează ca un instrument de presiune împotriva magistraților incomozi care fie au în instrumentare dosare ale inculpaților VIP, fie au pronunțat pedepse grele în dosarele anticorupție.
N-a făcut excepție nici judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București, care vreme de 8 ani a stat în vizorul Inspecției Judiciare în timp ce avea pe masă dosare precum:
· Plângerea față de clasarea Dosarului 10 August 2018, pe care judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță a admis-o, fapt care a dus la redeschiderea anchetei și trimiterea în judecată a foștilor șefi ai Jandarmeriei, Laurențiu Cazan, Sebastian Cucoș și Cătălin Sindile.
· Plângerile din Dosarul Revoluției, legate de clasarea la Parchet a părții din dosar care privea perioada 16-22 decembrie 1989, ordonanțele procurorilor având drept consecință excluderea din dosar a celor răniți sau a urmașilor celor uciși până la fuga dictatorului. Judecătorul le-a admis, în ideea ca procurorii să cuprindă în rechizitoriu întreaga perioadă a Revoluției.
· Dosarul fostului vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, căruia judecătorul i-a dat o pedeapsă de 13 ani pentru mita de 3 milioane de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
· Dosarul magistraților șpăgari de la Tribunalul București, în frunte cu Mircea Moldovan, căruia judecătorul i-a dat 22 de ani de pușcărie pentru șpăgile primite de la Dan Adamescu.
· Dosarul de trafic de influență al fostului ofițer SRI Daniel Dragomir în favoarea afaceristului Rami Ghaziri, în care judecătorul a sesizat incompatibilitatea colegului de complet, magistratul Florin Purigiu, care nu voia să se abțină, deși intrase în dosar și în faza de urmărire penală, așa că oricare ar fi fost soluția pronunțată, inculpații puteau obține anularea ei. În final, Daniel Dragomir a fost condamnat la 3 ani și 10 luni de închisoare, iar acum se ascunde în Italia.
Sancționat pentru că a acționat ca avertizor de integritate
Pentru decizia de a sesiza la Parchetul General (PG) și la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în legătură cu situația de incompatibilitate a colegului de complet, alături de care judeca dosarul lui Daniel Dragomir, magistratul Alexandru Ciprian Ghiță a fost anchetat disciplinar de Inspecția Judiciară pentru abaterile prevăzute de:
· Art. 271 litera a) – „Încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții”
· Art. 271 litera m) – „Folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri”.
În realitate, dispozițiile Legii privind protecția avertizorilor de integritate (Legea 361/2022) se referă la persoane fizice care raportează încălcări ale legii care s-au produs sau sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților publice, adică inclusiv autoritățile judiciare.
În plus, Legea 303/2004 privind statutul magistraților dă drept judecătorilor și procurorilor să pledeze în cadrul cauzelor personale, așa cum a arătat avocatul Antonie Popescu, cel care îl apără pe judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță.
Cu toate astea, pe data de 5 iunie 2024, Secția pentru judecători a CSM, în majoritate, l-a sancționat pe judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță cu diminuarea salariului cu 25% timp de un an. A fost exprimată și o opinie separată, în sensul respingerii acțiunii disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară împotriva magistratului cu motivarea ca acesta nu a savarsit vreo abatere disciplinara.
Majoritatea membrilor Secției pentru judecători a CSM a reținut că acțiunile judecătorului Alexandru Ciprian Ghiță ar fi fost „acțiuni de sprijinire” în favoarea lui Daniel Dragomir când, în realitate, lucrurile stăteau fix pe dos, astfel cum rezulta din probele existente la dosarul cauzei.
Mai exact, sesizările depuse de judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță închideau posibilitatea ca inculpatul să se folosească de incompatibilitatea judecătorului Florin Purigiu pentru a obține, într-o cale extraordinară de atac, anularea hotărârii din apel.
Magistratul a făcut recurs la Înalta Curte împotriva hotărârii de sancționare luată de Secția pentru Judecători. Pe data de 10 februarie 2025, Înalta Curte – Completul de 5 judecători a admis în parte recursul magistratului, dar a hotărât să trimită cauza înapoi la CSM.
Pe 18 iunie 2025, majoritatea membrilor Secției pentru judecători a CSM a copiat hotararea pe care o pronuntase anterior, deși aceasta fusese anulată, sancționându-l din nou pe judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță, fără să țină cont de argumentele și probele esențiale pentru care Înalta Curte îi admisese recursul.
Judecătorul a făcut din nou recurs la Înalta Curte, unde s-a judecat pe 13 octombrie 2025, pronunțarea fiind amânată pentru data de 20 octombrie.
Jud. Ghiță: „IJ aruncă niște acuzații pe care nu le poate susține logic”
La ultimul termen al recursului, judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță și-a susținut din nou cauza în fața Completului de 5 judecători al Înaltei Curți:
· „Eu nu am săvârșit nicio abatere disciplinară, nici pe cea prevăzută la art. 271 lit a), nici pe cea de la art. 271 lit. m). Nu am încălcat regimul incompatibilităților și interdicțiilor în cererile și memoriile pe care le-am trimis Parchetului General și S.I.I.J., ci doar mi-am exercitat, apărându-mă de Inspecția Judiciară, dreptul la petiționare, dreptul de acces la justiție și drepturile de avertizor de integritate conferite de CEDO și Legea 361/2022.
· Litigiul meu cu Inspecția Judiciară a fost declanșat la sesizarea judecătorului Florin Purigiu, care nu s-a abținut aproape un an în acel dosar (al lui Daniel Dragomir – n.r.) astfel ca, din cauza lui a trebuit să pun eu în discuție incompatibilitatea și să salvăm dosarul.
· Inspecția Judiciară a recunoscut că judecătorul Purigiu fusese incompatibil, dar a apreciat că era în regulă așa, că vezi-doamne s-a abținut la al nouălea termen de judecată, întrucât până atunci nu știuse faptul că era incompatibil. S-a abținut pentru că am pus eu în discuție incompatibilitatea sa, până atunci nu voia sa se abtina. Am fost trimis în judecată disciplinară de Inspectia Judiciara pentru că am pus în discuție incompatibilitatea reala a judecatorului Purigiu.
· Așa cum se menționează și în opinia separată a doamnei judecător Milu Grațiela, membru CSM, este eronat ceea ce susține Inspecția Judiciară, că aș fi făcut o activitate avocațială. Această activitate este definită de art. 3 din Legea 51/1995 care reglementează avocatura: să faci o activitate în nume privat pentru cineva. Or, eu am făcut cererile, memoriile si petițiile către Parchet pentru pentru mine, prezentând aspecte pe care le-am dovedit și în fața instanțelor de judecată care mi-au admis acțiunile chiar în contradictoriu cu Inspecția Judiciară. Prin urmare, acele cereri, petiții și memorii pe care le-am trimis parchetului îmi foloseau mie, în cuprinsul lor fiind prezentate probleme de nelegalitate percepute de mine în activitatea de judecător sau din cauza acesteia.
· Să vii să îmi spui că eu am făcut avocatură – când eu nu am cerut ceva pentru vreo altă persoană, ci doar pentru mine și am sesizat probleme cu reală relevanță penală, în mod constant și gradual pana la Procurorul General al României, Gabriela Scutea, – e un fals de proporții.
· Eu am spus adevărul, pe care îl recunoaște și Inspecția Judiciară: judecătorul Purigiu era incompatibil, n-a vrut să se abțină. A sesizat ulterior Inspecția pentru că am pus eu în discuție incompatibilitatea lui și eu trebuia să mă apăr. Eu am făcut cereri si memorii la Parchet și în anii 2021 sau 2022 iar inculpații erau condamnați din 2020, hotărârea fiind irevocabilă prin respingerea căilor extraordinare de atac pe care aceștia le exercita seara. Prin urmare, cererile, memoriile și petițiile adresate de mine Parchetului General și Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu le puteau profita inculpaților din acel dosar.
· Ei (inspectorii judiciari – n.r.) aruncă cu niște acuzații, dar nu și le pot susține logic și cu probe. Cum le putea profita inculpaților? Dacă judecătorul Florin Purigiu era într-adevăr anchetat de procurorul competent și era trimis în judecată disciplinară, asta îmi profita, pentru că se dovedea, și din perspectivă penală, că eu am avut dreptate să pun în discuție incompatibilitatea lui și că nu am săvârșit nicio abatere disciplinară prin acțiunea mea.
· În schimb, inculpaților nu le putea profita, lor le dăuna. Dacă judecătorul Florin Purigiu continua să intre incompatibil în dosar, hotărârea era nulă absolut și atunci ei puteau invoca asta în calea extraordinară de atac. eu i-am pus în discuție incompatibilitatea, judecătorul Purigiu a trebuit să se abțină. Cu colegul următor, eu am refăcut toate actele lovite de nulitate din cauza participării în stare de incompatibilitate a judecătorului Purigiu astfel încât hotărârea să nu fie viciată”, a declarat judecătorul Ciprian Ghiță.
Dosare disciplinare făcute din plângeri ale inculpaților pe care îi condamnase
Judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță s-a referit și la modalitatea în care a ajuns să fie anchetat de către inspectorii judiciari, anume fie pe baza memoriilor pe care tot el le-a depus (acționând ca avertizor de integritate), fie în baza unor plângeri formulate de inculpații pe care îi judecase sau îi condamnase, fie din informații luate din dosarele disciplinare ale altor judecători:
· „Doamna Procuror General al României, Gabriela Scutea, m-a primit în audiență in baza unei petiții pe care a analizat-o temeinic, mi-a dat relațiile cuvenite și legal solicitate, a întocmit referat pentru primirea în audiență și notă cu ce s-a discutat. Însă, toate aceste acte au fost trimise de un procuror, în mod nelegal, tocmai Inspecției Judiciare, entitate în legătură cu acțiunile căreia petiționasem pe doamna procuror general a României, Gabriela Scutea.
· Sesizarea a ajuns la inspectorul judiciar Tudorache Gheorghe care a derulat cercetarea disciplinară împotriva mea, exact în perioada în care eu dovedisem în fața Curții de Apel Pitești că dumnealui a întocmit acte într-o altă cauză disciplinară, la sesizarea unui inculpat, Șerban Pop, pe care îl condamnasem pentru o mită de 3 milioane de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu.
· Într-un dosar instrumentat cu privire la colegii judecători Daniela Panioglu și Florin Purigiu, Inspecția Judiciară a scris la Parchet de unde a obținut o adeverinta pe care a folosit-o în dosarul disciplinar pe care mi-l construise mie. Sigur, e incredibil, dar eu v-am depus actele si ele sunt la dosar.
· Deci, ca să mă apăr, am procedat în același fel în care a procedat însăși Inspecția Judiciară: m-am adresat și eu autorităților, Parchetului. Actele astfel obținute le-am depus în dosarele în care m-a reclamat Inspecția Judiciară pentru a mă apăra. Dacă la inspectorii judiciari aceste acțiuni n-au reprezentat abateri nu pot reprezenta abateri nici atunci cand le-am realizat eu”, a mai declarat judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță.
Legea avertizorilor de integritate se aplică și sistemului judiciar
La Secția pentru judecători a CSM în materie disciplinară, singura care i-a dat dreptate magistratului a fost judecătoarea Ramona Grațiela Milu, în opinia separată.
Judecătoarea a fost de părere că magistratul Alexandru Ciprian Ghiță nu a săvârșit nicio abatere disciplinara întrucât a acționat ca avertizor de integritate, fără a-și folosi funcția în interes personal:
· „Referitor la motivul de încălcare a Legii nr. 361/2022 privind protecția avertizorilor de integritate în interes public, în opinie separată apreciez că dispozițiile legale invocate își regăsesc aplicarea în prezenta procedură disciplinară.
· Din punct de vedere al subiecților care se bucură de protecția acestor dispoziții legale apreciez că judecătorii pot fi încadrați în categoria de lucrători în sensul art. 2 alin. 1 lit. a) și art. 3 pct.10 din Legea nr. 361/2022.
· În același sens sunt și dispozițiile de principiu ale art. 1 din Legea nr. 361/2022 care, determinând domeniul de reglementare, enunță explicit care sunt domeniile asupra cărora nu se aplică și între care sistemul judiciar nu se regăsește.
· Mai mult, potrivit art. 1 alin. 5 lit. d) din aceeași lege se arată că această reglementare «nu aduce atingere dispozițiilor privind caracterul secret al deliberărilor judiciare», astfel că prin aplicarea argumentului logic de interpretare per a contrario, toate celelalte activități judiciare beneficiază de protecția acestei legi”, se arată în opinia separată.
