„Armata roșie” a primarilor PSD, marele atu în lupta pentru prezidențiale. Care sunt bazinele electorale importante ale partidelor | ANALIZĂ

La capitolul vot politic, PSD a reușit să strângă cea mai mare susținere politică în Dolj – 150.759 de voturi, conform platformei rezultatevot.ro a Code for Romania, ceea ce înseamnă și un procent de 54,8%. Practic, filiala condusă de Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu este cea mai performantă organizație locală a PSD.

Borna de 100.000 de voturi a mai fost depășită de: Dâmbovița (134.462 de voturi – 58,92%), Olt (120.062 de voturi – 58,59%), Argeș (119.576 de voturi – 45,13%), Suceava (119.402 – 41,61%) Galați (117.864 de voturi – 55,52%) și Buzău (104.192 de voturi – 54,8%).

Pe de altă parte, la PNL, numărul filialelor care au reușit să treacă de 100.000 de voturi sunt mult mai puține. Cea mai performantă filială e Bihor, unde au fost luate 137.176 de voturi la CJ, adică un procent de 50,85%. Un paradox e faptul că lista de europarlamentare, adică alianța PSD-PNL, a fost taxată, luând doar 122.958 de voturi. Filiala e condusă de Ilie Bolojan, unul dintre cei mai puternici lideri locali, care în ultimii ani a stat departe de jocurile de la centru.

Celelalte două filiale care au sărit de borna de 100.000 la vot politic sunt Iași (109.523 de voturi – 34,72%), unde liberalii au recâștigat și CJ-ul, și primăria, Suceava (106.499 de voturi – 37,11%)  – unde Gheorghe Flutur a pierdut CJ-ul, și Constanța (104.970 de voturi- 36,37%).

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

ADU și AUR, procente mult mai slabe

Principalele forțe din opoziție stau mult mai slab la votul politic. Un bazin important pentru Alianța Dreapta Unită (care la alegeri a fost constituită din USR, PMP și Forța Dreptei) a fost Timișul (75.848 de voturi – 25,84%), Brașovul (55.830 de voturi – 22,79%), Iașiul  (44.678 – 14,16%) și Ilfovul  (41.158 de voturi – 18,57%).

Județele unde AUR a luat multe voturi au fost Constanța (45.635 de voturi), Prahova (40.164 de voturi), Iași (35.760 de voturi), Timiș (34.011 voturi) și Cluj (31.170 de voturi). Așadar, județe din toate regiunile.

Zestrea de primari

În ceea ce privește primarii, marele câștigător e Partidul Social Democrat. PNL a câștigat la primari în fața PSD pe județe doar în Alba, Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Giurgiu, Iași, Neamț, Prahova, Sălaj și Sibiu.

În schimb, PSD a ieșit pe primul loc ca număr de primari în județe ca Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Constanța (județ câștigat la mustață la numărul de primari), Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Olt, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. UDMR a ieșit pe primul loc la număr de primari în Covasna, Harghita, Mureș și Satu Mare.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

În Ilfov și Timiș, unde au fost și liste comune, situațiile sunt mai complicate. În Ilfov, PNL are 23 de primari aleși pe listele sale, dar alți 11 sunt pe formula PSD-PNL, iar 5 sunt pe liste PSD. În 2020, PNL avea 31, PSD – 7 primari.

În Timiș, potrivit rezultatelor alegerilor, PSD va avea 43 de primari, iar alți 9 sunt aleși pe lista comună PNL-PSD, în timp ce pe lista PNL sunt 38. Și aici, PNL a pierdut, dat fiind că în 2020 erau 47 de primari aleși pe listele PNL și 40 de edili pe listele PSD.

Așadar, pur aritmetic, PSD a ieșit pe primul loc la număr de primari în 25 de județe, PNL – în 12 județe și UDMR – în patru.

Marile schimbări

Însă foarte importante sunt nuanțele și schimbările la nivel de primari față de 2020. Pentru că liberalii se confruntă cu mari probleme în numeroase județe. În județul Vâlcea, PSD va avea din toamnă 55 din 89 de primari, însă detaliul important e că în 2020 avea doar 36 de  primari aleși, în timp ce PNL a scăzut de la 47 la 32.

În Teleorman, PSD va avea 66 de primari din 97, fiind inclusiv toți edilii de municipii realeși, în Alexandria, Roșiori de Vede și Turnu Măgurele. În 2020, PSD avea aleși 49 de primari. În schimb, PNL va avea de la preluarea noilor mandate 28 de edili, în condițiile în care în urmă cu patru ani ajunsese la 47.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

Și într-un județ mare, cum e Suceava, sunt diferențe clare. În urma alegerilor, PSD va începe noile mandate cu 61 de primari, în timp ce în 2020 începea cu 48 de edili. În județul considerat cândva fieful lui Flutur, care acum a fost învins de mult mai tânărul Gheorghe Șoldan, PNL a pierdut patru primării, ajungând la 49, inclusiv municipiul Suceava.

În Mehedinți, PSD a luat 9 mandate noi de primar, ajungând la 50, în timp ce PNL e la 16 edili (față de 20 în 2020). În Ialomița, PSD va începe noile mandate cu 54 de primari (16 în plus față de 2020), iar PNL a pierdut cinci, în timp ce în Hunedoara, PSD are zece primari în plus, ajungând la 43, pe fondul pierderii de către PNL a câțiva primari. De altfel, PNL a pierdut și municipiul Deva.

În Dolj, tandemul Manda-Vasilescu a reușit să ia zece primari în plus, ceea ce i-a dus la 88 de edili. Prin urmare, PSD are 88 de primari din 111, inclusiv în cele trei municipii din județ: Craiova, Calafat și Băilești. În schimb, PNL are 23 de primari, față de 30 acum patru ani.

O schimbare considerabilă este și în județul Caraș-Severin, unde PSD a ajuns la 50 de primari (după ce în urma alegerilor din 27 septembrie 2020 avea 35), iar PNL doar 24 (față de 32). 14 primari în plus la număr sunt și în Botoșani, unde PSD a contabilizat 57 de edili (față de 43 acum 4 ani), în timp ce PNL doar 16 edili (față de 28 de primari).

Județul Galați a fost unul dintre cele mai slabe pentru PNL în ceea ce privește procentul obținut, dar și la nivel de mandate. PNL a rămas cu 12 mandate de primar, după ce în 2020 avea 17, în timp ce PSD a crescut de la 43 la 52 de mandate.

Victorii liberale: unele cu pierderi, altele cu surplus consistent

Liberalii au pierdut din primari până și în județul Sibiu, unde în perioada 2024-2028 vor avea doar 33 (față de 43 în 2020), iar PSD e în creștere, de la 15 la 22 de edili, dar și în fiefuri ca Alba, Cluj sau Brașov (însă în acest ultim județ a fost recâștigat cel mai important municipiu). În Alba, deși PNL a recuperat Alba Iulia, formațiunea a ajuns la 56 de primari, în timp ce în 2020 avea 60, însă PSD și-a dublat numărul, de la opt la 16. În Cluj, PNL și-a menținut 51 de edili, dar PSD a crescut de la 11 edili la 17. Nu în ultimul rând, în Brașov, PSD are de la preluarea noilor mandate 23 de primari, nu 15.

În schimb, printre creșterile aritmetice ale PNL sunt Neamțul, la 45 de primari, față de 39, dar mai ales Giurgiul, organizație de care răspunde Dan Motreanu (prim-vicepreședinte). 44 de primari are PNL în Giurgiu în mandatul 2024-2028, cu zece în plus față de acum patru ani, în timp ce PSD are doar nouă.

PNL a luat mai bine și în județul Argeș, unde are cinci edili în plus (29 de primari), o filială de care e responsabilă Alina Gorghiu. Tot pe plus au ieșit într-o circumscripție mică, cum e Brăila, unde are 20 edili, cu șapte în plus.

Per total, conform rezultatelor finale, 1.677 de edili au fost aleși pe listele PSD, 1.132 de primari pe listele PNL, 29 pe formula „Alianța Electorală PSD-PNL”, cinci pe colaborarea PSD-PUSL și unul pe alianța electorală PSD-Pro România.

Urmărește-ne pe Google News