Mergi direct la conținut »
Atunci și Acum | Dacian Cioloș, inginerul agronom ajuns șef al Executivului, în prima guvernare tehnocrată a României Galerie foto
29imagini
Politică Libertatea > Ştiri > Politică > Atunci și Acum | Dacian Cioloș, inginerul agronom ajuns șef al Executivului, în prima guvernare tehnocrată a României

Atunci și Acum | Dacian Cioloș, inginerul agronom ajuns șef al Executivului, în prima guvernare tehnocrată a României

Atunci și acum. Dacian Cioloș a rămas în istorie ca inginerul agronom cu o carieră excepțională la Bruxelles, ajuns comisar european și care a fost numit, în 2015, șef al Executivului, în prima guvernare tehnocrată, după demisia lui Victor Ponta. Un an de zile, alături de miniștri fără apartenență politică, Dacian Cioloș a încercat să facă o reformă amplă a statului. Fără susținere în Parlament, acesta nu a reușit să își impună multe dintre proiecte, cel mai mare eșec fiind campania de achiziţie a operei de artă a lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului. A decis să nu candideze la alegerile parlamentare, a întors spatele PNL și USR, a intrat într-un con de umbră iar în prezent vrea să revină pe scena politică cu noul partid, Mișcarea România Împreună. Primul test electoral va fi la alegerile europarlamentare. 

De Valentina Postelnicu,

SURSA FOTO: EPA, FACEBOOK, LIBERTATEA.RO

Cioloș, inginerul agronom care a ajuns comisar european pentru Agricultură în cadrul Comisiei Europene

Dacian Julien Cioloș s-a născut  pe , în Zalău. De profesie este un inginer agronom, și ajuns să dețină funcția de comisar european pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene între 2010–2014. Din anul 2000 este căsătorit cu o franțuzoaică, Valérie Cioloș-Villemin. În afară de limba română, Dacian Cioloș vorbește franceză și engleză.

O parte a copilăriei a petrecut-o la Pericei, comuna din care este originară mama sa. A terminat Liceul agroindustrial din Șimleul Silvaniei, specializarea Horticultură și Viticultură, a urmat cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj (1989-1994), obținând diploma de inginer horticultor.

În perioada studenției a fost reprezentant al studenților în senatul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară și în consiliul de administrație al Facultății de Horticultură din Cluj.

Supraviețuitor al Holocaustului, Leonard Zaicescu își povestește viața, spaimele și speranțele
Recomandări

Supraviețuitor al Holocaustului, Leonard Zaicescu își povestește viața, spaimele și speranțele

În anul 2000 a devenit membru al Grupului din Bruges, grup european independent de analize și propuneri privind politica agricolă comună a Uniunii Europene. După absolvirea masteratului a lucrat ca agroeconomist stagiar la Comisia Europeană de la Bruxelles, în cadrul Diviziei de Dezvoltare rurală a Direcției Generale de Agricultură (martie–iulie 1997, aprilie 1999), ocupându-se cu pregătirea programului SAPARD.

Între anii 2002–2003 a lucrat la Comisia Europeană, Delegația CE în România, ca manager în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale SAPARD. Începând din ianuarie 2005 a activat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, mai întâi pe postul de consilier al ministrului Gheorghe Flutur, ca reprezentant în Comitetul Special Agricol la Consiliul European (ianuarie 2005 – mai 2007), apoi ca subsecretar de stat pentru Afaceri Europene (mai – octombrie 2007).

Profesoara care a ajuns o sperietoare pentru mafia italiană. Ce scrie pe afișul Valentinei
Recomandări

Profesoara care a ajuns o sperietoare pentru mafia italiană. Ce scrie pe afișul Valentinei

A ajuns ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în perioada 11 octombrie 2007 – 22 decembrie 2008, în guvernul Călin Popescu-Tăriceanu.

În 2010 Parlamentul European a acordat votul de învestitură Comisiei Europene condusă de José Manuel Barroso. După încetarea mandatului comisiei Barroso, Cioloș a ocupat funcția de consilier al președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, până la preluarea funcției de prim-ministru al României, în noiembrie 2015.

Numirea lui Dacian Cioloș premier: Tragedia Colectiv a dus la schimbarea Guvernului și demisia lui Victor Ponta

În ziua de 10 noiembrie 2015 a fost desemnat drept prim-ministru al României de către președintele Klaus Iohannis, la șase zile după demisia premierului Victor Ponta. Demisia venea după protestele spontane de stradă numite de către presă Revoluția Colectiv. Românii s-au revoltat atunci pentru modul în care autoritățile acordă licențele și inspectează localurile publice. Întreaga clasă politică a fost considerată drept principala vinovată pentru tragedia din Colectiv.

Viața de după cutremur: empatie și patriotism. Albanezii își reconstruiesc țara cu sufletele
Recomandări

Viața de după cutremur: empatie și patriotism. Albanezii își reconstruiesc țara cu sufletele

Ca urmare a declarației primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care afirma că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, protestele au luat o amploare și mai mare și au dus la demisia premierului Victor Ponta și a întregului Executiv, dar și a primarului Piedone.

Șeful statului a chemat partidele la consultări, în două tururi de discuții, la Palatul Cotroceni iar la final a făcut anunțul. PSD a mers atunci cu propunerea Liviu Voinea pentru șefia Executivului. În urma acestei decizii a președintelui, în cea de-a opta zi de la începerea lor, protestele de stradă au încetat.

”A fost o situaţie interesantă pentru mine că partidele au înţeles imediat care este miza şi că este nevoie să găsim o soluţie împreună. Această soluţie o văd eu într-un Guvern tehnocrat. Partidele politice au agreat această idee, cu foarte puţine excepţii, şi am convingerea că este calea corectă pentru următorul an, până la alegerile parlamentare, când, cu siguranţă, vom avea un nou Parlament, un nou Guvern, şi intrăm într-o nouă etapă. Aşadar, având în vedere toate acestea, îl desemnez pentru funcţia de Prim-ministru al României pe domnul Dacian Cioloş, pe care vi-l prezint!”, a spus atunci președintele României.

Dacian Cioloș a povestit recent cum a aflat că ar putea fi desemnat premier. ”Am aflat că ar fi posibil (n.red. să fiu desemnat premier) cu două zile înainte de nominalizarea oficială. M-a sunat domnul preşedinte şi mi-a spus că sunt una dintre opţiuni. Înainte de nominalizare m-a invitat la o discuţie. Eram acasă, a fost o surpriză. Nu eram pregătit pentru această poziţie. Am mai avut discuţii cu dumnealui şi i-am spus că în următorii doi ani pot fi pregătit pentru ocuparea unei poziţii guvernamentale. I-am spus că aş putea contribui la câteva domenii cum ar fi fondurile europene. Eu m-am angajat pentru un an de zile și e bine să fie clare lucrurile din această perspectivă.”, a spus Dacian Cioloș la Realitatea TV.

Guvernarea tehnocrată: Comisia de Tăiat Hârtii, GovITHub, creșterea medie a salarilor de 15%, creșterea punctului de pensie

Guvernul Dacian Cioloș a guvernat de la 17 noiembrie 2015 până la 4 ianuarie 2017. Guvernul a fost unul apolitic, de tehnocrați, și a fost învestit atât cu voturile majorității parlamentare, cât și cu cele ale opoziției.

Reducerea birocraţiei a fost şi ea printre măsurile asumate. Înfiinţarea Comisiei de Tăiat Hârtii a avut ca rezultat simplificarea relaţiei cetăţeanului cu administraţia, prin eliminarea mai multor acte şi prin crearea posibilităţii efectuării plăţilor de taxe şi impozite pe internet cu cardul bancar.

Prin programul GovITHub s-a reuşit o mai bună legătura informatică intre instituţiile statului.

În privința reformei administraţiei au fost elaborate doar Strategia pentru funcţia publică şi Strategia pentru formarea profesională în administraţie. Guvernul nu a avut susținere în Parlament pentru a aplica mai multe dintre proiecte.

La capitolul nerealizări au fost trecute chiar de premierul Dacian Cioloş legea salarizării, dar şi achiziţia operei de artă a lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului, unde nu s-a strâns suma de 6 milioane de euro, astfel că sumele donate vor fi returnate iar achiziția rămâne blocată.

Cea mai importantă încercare a Guvernului a fost aceea de a elimina discrepanţele dintre salarii. În sănătate a fost o creștere medie a salarilor de 15%, iar în educație de 10%. Au fost majorate cu 90% şi lefurilor pentru gărzile medicilor. Punctul de pensie a crescut atât pentru 2016, cât şi pentru 2017 . De asemenea, rata șomajului a scăzut până la la 4,77%, cel mai redus nivel după criza economică.

Au fost câteva modificări şi în domeniul fiscalităţii. A fost redus TVA la 9% pentru materia primă necesară lucrărilor agricole, iar în sectorul de cercetare a fost eliminat impozitul pe venit.

Cu toate acestea, gradul de colectare a banilor la buget nu a adus rezultate mai bune în 2016.

A crescut cu 3,4% numărul de salariaţi din economie. Adică au fost 154.000 de locuri de muncă suplimentare, cel mai mare ritm anual de creștere după criza economică.

Asupra Cabinetului nu au planat acuzații de corupție. Cu toate acestea, nemulţumiri faţă de activitatea miniştrilor au existat în acest an de guvernare. Astfel, din cei 21 de miniştri, zece au fost demişi sau au plecat de bună voie din Guvernul Cioloş. Aura Răducu, la Fonduri Europene, Vlad Alexandrescu, la Cultură, Patriciu Achimaş-Cadariu, la Sănătate, s-au aflat printre cei care au plecat din Guvern. 

În luna iulie 2015 a avut loc prima remaniere amplă a Guvernului. Dacian Cioloş a demis patru miniştri: ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Comunicaţiillor, Marius Bostan, şi pe ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu.

În luna septembrie a plecat ministrul de Interne Petre Tobă, ca urmare a cererii DNA de începere a urmăririi penale. Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a plecat pentru a participa la alegerile parlamentare.

Au urmat alegerile parlamentare, iar PNL și USR a încercat să preia imaginea lui Dacian Cioloș pentru a câștiga simpatia electoratului. Premierul a anunțat că nu este de acord să i se folosească imaginea și s-a declarat independent, precizând că nu dorește să intre în politică. În urma alegerilor, PSD a câștigat scrutinul și a făcut alianță cu ALDE, în Parlament.

Treptat, toate proiectele Guvernului Dacian Cioloș au fost respinse de noul Parlament, cu majoritate clară PSD-ALDE.

Noul partid al lui Dacian Cioloș: Mișcarea România Împreună (RO+) îl propulsează în viața politică; Primul test, europarlamentarele

Cioloș a lansat inițial o platformă civică. În 2017, el anunța, pe Facebook, lansarea Platformei România 100, despre care spunea că este ”o mișcare cetățenească, dinamică, deschisă, un proiect pe termen lung, care va aduna și pune în valoare energiile pozitive ale țării”. Acesta ar putea fi semnalul lansării unei noi formațiuni politice, Cioloș făcând apel la români să se înscrie în această Platformă civică.

Fostul premier Dacian Ciolos a anunțat, vineri, într-o sesiune live pe Facebook, că a depus actele pentru înregistrarea noului său partid politic, numit ”Miscarea România Impreună”. Logo-ul partidului va fi ”RO+”. Prezentarea s-a făcut doar pentru simpatizanții partidului, fără prezența presei. La dezbatere au participat foștii miniștri Dragoș Pâslaru și Vlad Voiculescu și fostul purtător de cuvânt al Guvernului Cioloș, Liviu Iolu.

Logo-ul partidului va fi ”RO+”. Prezentarea s-a făcut doar pentru simpatizanții partidului, fără prezența presei. La dezbatere au participat foștii miniștri Dragoș Pâslaru și Vlad Voiculescu și fostul purtător de cuvânt al Guvernului Cioloș, Liviu Iolu. 30.000 de persoane s-au înscris pe site-ul Mișcării România Împreună, partidul lui Dacian Cioloș.

Mai mult, Dacian Cioloș vrea să candideze la alegerile europarlamentare din 2019.

Întrebat la Digi FM din ce trăieşte azi, fostul premier Dacian Cioloş, actualul lider al “Mișcării România Împreună” a oferit toate explicațiile și a satisfăcut toate curiozitățile. Dacian Cioloş spune că acum trăieşte din banii pe care i-a pus deoparte atunci când era comisar european şi avea o indemnizaţie consistentă.

„Din rezervele pe care le-am acumulat, din banii pe care i-am pus deoparte cât timp am fost comisar european şi cât am avut un salariu consistent. (…) Am convenit cu soţia să folosim acum banii ăştia ca să pot să mă dedic fără să am genul acesta de constrângeri şi fără să fac compromisuri. Sigur că n-o să ţină la infinit, dar atâta timp cât ne ţin curelele.

Dar Cioloș nu se oprește la europarlamentare. Partidul nou format și-ar dori ca acesta să fie candidat la prezidențiale, la sfârșitul lui 2019, dacă președintele Klaus Iohannis nu va mai candida pentru al doilea mandat.

Fostul ministru al Muncii Dragoș Pîslaru a vorbit, la interviurile Libertatea Live, despre o candidatură a lui Cioloș la alegerile prezidențiale. ”Suntem pregătiți, dacă vor apărea oportunități la nivel internațional pentru Iohannis”, a spus Dragoș Pîslaru. El a anunțat că formațiunea, care nu este încă înregistrată oficial, are deja 20.000 de persoane care vor să devină membri, iar în septembrie se va organiza lansarea oficială.

Close
Închide
  Close