Avertismentul extern

Politicienii romani sunt asemenea pasaruicii atat de incantate de cantecul ei, incat inchide si ochii cand isi tine recitalul. Se perinda de la un post tv la altul, debitand cu seninatate lectii bine invatate si ineptii, incapabili de un real dialog, de o dezbatere constructiva, menite sa faca electoratul sa inteleaga cat de cat ce se intampla, dar si sa duca la solutii legislative si practice, utile si acum, dar mai ales in perspectiva. Ceea ce nu face decat sa indeparteze tot mai multa lume de politica, adica de implicarea in viata Cetatii. Dincolo insa de lehamitea pe care o induc populatiei – poate le si convine, astfel discursurile lor gaunoase, dar si faptele le sunt mai putin supuse controlului public angajat – politicienii arunca tara intr-un context se suspiciune si de maxima prudenta din partea partenerilor occidentali. Nu e vorba doar de articole aparute in diferite publicatii, chiar daca unele lasa senzatia ca au fost comandate.

Nelinistitoare sunt insa reactiile de o vehementa destul de greu disimulata din partea unor oficiali ai UE, care pun la indoiala seriozitatea Romaniei. Si care nu ezita sa ceara o mai severa monitorizare, prin intermediul unor comisii la fata locului, a modului de indeplinire a obligatiilor asumate la aderare, neuitand sa invoce insistent clauzele de salvgardare sectoriala. Sunt si alte semnale negative. Greu de crezut, dincolo de proceduri, ca secretarul de stat Condoleezza Rice nu si-a gasit cinci minute pentru o intrevedere protocolara cu noul ministru de externe Adrian Cioroianu. Neplacut, dar semnificativ si faptul ca George Bush zboara peste Bucuresti la Sofia, privind de sus ‘cel mai fidel aliat’ al Marelui Licurici. Avertismentele externe legate de prelungita criza politica sunt cu bataie lunga.

Urmărește-ne pe Google News