Banca Centrală a Rusiei i-a cerut lui Vladimir Putin să scadă cheltuielile de război, din cauza deteriorării situației economice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul de la Kremlin Vladimir Putin a fost avertizat că nivelul actual al cheltuielilor de război este inacceptabil atât pentru bugetul de stat al Rusiei, cât și pentru economia țării, relatează Bloomberg, care citează documente și surse familiarizate cu discuțiile interne.
Cuprins:
Un deficit alarmant
Potrivit surselor citate de Bloomberg, Ministerul rus de Finanțe și Banca Centrală a Rusiei i-au transmis lui Putin că deficitul ar putea atinge un nivel alarmant ținând cont de cheltuielile militare planificate, care urmează să reprezinte aproximativ o treime din totalul cheltuielilor bugetare din 2026.
Ministerul rus de Finanțe a exprimat îngrijorări în privința situației economice, în condițiile în care economia Rusiei a început să se contracte pentru prima dată din 2023.
Prin urmare, Ministerul de Finanțe și Banca Centrală i-au propus lui Putin să ia în calcul reducerea cheltuielilor de război pentru a echilibra finanțele publice.
Ministerul rus al Apărării vrea fonduri suplimentare
De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării se opune reducerii cheltuielilor de război. Ba dimpotrivă, insistă pentru creșterea acestora. Această solicitare este susținută de unii oficiali de la Kremlin, care sunt ferm hotărâți în privința continuării războiului.
Sursele citate de Bloomberg spun că liderul de la Kremlin a decis să sprijine punctul de vedere ale Ministerului Apărării și a ordonat Ministerul Finanțelor să pregătească tăieri bugetare peste tot, cu excepția armatei.
Ministerul Finanțelor a prevăzut pentru 2026 o reducere a deficitului de la 5,8 trilioane de ruble la 3,8 trilioane de ruble. Pentru a acoperi deficitul, autoritățile ruse au majorat TVA-ul pentru a doua oară în opt ani și au lansat o reformă fiscală radicală împotriva întreprinderilor mici. Cu toate acestea, până la sfârșitul lunii aprilie, deficitul nu s-a redus absolut deloc, rămânând la echivalentul a aproximativ 2,5% din PIB.
Context economic dificil
Deși rămâne sub recordul de 3,8% din PIB înregistrat în 2020, în primul an al pandemiei de COVID-19, contextul actual este considerat mai dificil din cauza sancțiunilor internaționale și a diminuării rezervelor financiare. Ori partea lichidă a așa-numitului Fond Național de Bunăstare s-a redus cu aproximativ 60% de la declanșarea invaziei pe scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022.
Ministerul rus al Dezvoltării Economice prognozează o scădere a investițiilor pentru al doilea an consecutiv. De altfel, administrația din Moscova a anunțat deja reducerea unor programe de investiții și a cheltuielilor de personal.
În pofida scumpirii petrolului pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, surse din Guvernul rus afirmă că acest factor convenabil Rusiei nu poate rezolva problemele sale structurale. Potrivit acestora, prețul petrolului trebuie să se mențină timp de cel puțin un an în jurul valorii de 100 de dolari pe baril pentru ca economia rusă să înregistreze o oarecare îmbunătățire.
Chiar și în acest scenariu, Rusia ar continua să se confrunte cu inflație ridicată, penurie de forță de muncă și dificultăți tot mai mari în sectorul bancar.
Nemulțumirile sunt exprimate public
Nemulțumirile privind situația economică a Rusiei încep să fie exprimate și de reprezentanți ai regimului de la Moscova. Săptămâna trecută, deputatul Valeri Gartung a criticat public politica bugetară a Guvernului rus și a avertizat asupra riscului de a repeta experiența hiperinflației de după destrămarea Uniunii Sovietice.
„Ce vom face? Vom tipări bani? Ca în 1992, când prețurile creșteau cu 30% pe săptămână? Știm cu toții că aceasta nu este o soluție”, a declarat Gartung, președinte al Comisiei pentru Protecția Concurenței din Duma de Stat
