Belgia riscă să rămână fără guvern după ce premierul Bart De Wever a sugerat normalizarea relațiilor cu Rusia lui Putin

Într-un interviu acordat publicaţiei franceze LEcho, Bart De Wever (55 de ani) a pledat pentru găsirea unei căi de „normalizare” a relaţiilor cu regimul de la Moscova, pentru a relua achizițiile de așa-zisă energie ieftină, în condițiile creşterii vertiginoase a prețurilor la petrol și gaze din cauza noului război din Orientul Mijlociu.

„Conflictul trebuie să ia sfârşit în interesul Europei, fără a fi naivi în privinţa lui Putin. Aceasta este o greşeală pe care nu trebuie să o mai facem vreodată. Trebuie să ne reînarmăm şi să remilitarizăm graniţa. Şi, în acelaşi timp, trebuie să normalizăm relaţiile cu Rusia şi să recâştigăm accesul la energie ieftină”, a declarat premierul belgian pentru LEcho.

Această declarație este în contradicție cu politica UE de a reduce sursele de finanțare pentru mașina de război a Rusiei – o linie pe care Kremlinul o contestă prin intermediul unor acoliți europeni precum premierul ungar Viktor Orban și cel slovac Robert Fico în timp ce își continuă agresiunea militară împotriva Ucrainei în paralel cu operațiunile hibride purtate împotriva UE și NATO în vederea destabilizării și chiar desființării acestora.

Coaliția guvernamenală din Belgia se distanțează de declarațiile lui De Wever

Politicienii din opoziţie au reacţionat furios, în timp ce partidele din cadrul coaliției guvernamentale a lui De Wever s-au distanţat imediat de propunerea lui.

Situația este sensibilă pentru premierului belgian, care a avut nevoie de 236 de zile pentru a negocia un program de reforme, iar dezacordurile din coaliție au dus în repetate rânduri la certuri publice. În afară de Noua Alianță Flamandă (N-VA) naționalistă a prim-ministrului belgian, coaliția guvernamentală include partidul social-democrat flamand Vooruit (Înainte), Mişcarea Reformistă liberală francofonă, partidul social-liberal francofon Les Engagés şi partidul Creștin-Democrați și Flamanzi (CD&V).

„Prim-ministrul poate spune orice doreşte în nume propriu, dar nu poate vorbi în numele guvernului şi pretinde că acum vrem brusc să-l implorăm pe (liderul rus Vladimir – n.r.) Putin pentru energie ieftină”, a reacționat preşedintele Vooruit, Conner Rousseau, într-o intervenție la postul de televiziune VTM.

Șeful diplomației belgiene avertizează că Rusia nu vrea o normalizare a relațiilor cu UE

Ministrul de externe Maxime Prévot, membru al partidului Les Engagés, a atras atenția că reducerea dependenţei Europei de combustibilii fosili este o „necesitate strategică”.

„Ar trebui să iniţiem un dialog cu Rusia? Da”, a spus Prévot, adăugând totuși că „dialogul nu este acelaşi lucru cu normalizarea”.

„Astăzi, Rusia refuză să permită reprezentanţilor europeni să se aşeze la masa negocierilor. Se ţine de cererile sale maximaliste (privind capitularea Ucrainei și preluarea controlului asupra Europei – n.r.). Atât timp cât situaţia rămâne aşa, a vorbi despre normalizare transmite un semnal de slăbiciune care subminează unitatea europeană de care avem nevoie acum mai mult ca oricând”, a subliniat șeful diplomației belgiene.

Partidul de centru CD&V a preluat cuvintele lui Prévot cu următorul comentariu: „A cumpăra din nou mai mult gaz de la Putin nu ar face decât să ofere Rusiei mai mulţi bani pentru a-şi continua războiul în Ucraina”.

Premierul belgian caută să calmeze tensiunile pe care le-a provocat

În timp ce unitatea coaliției guvernamentale este pusă la încercare, biroul de presă al lui De Wever susține că declarațiile ministrului de externe Prévot au fost coordonate cu prim-ministrul pentru a oferi o „clarificare” declarațiilor care au generat noul scandal de pe scena politică belgiană.

Biroul lui De Wever mai susține că declarațiile făcute pentru LEcho constituie un răspuns la o întrebare despre un pasaj din cartea sa „Over Welvaart” (Despre prosperitate), care tocmai a fost lansată în limba franceză, şi care se referă la un scenariu ipotetic după un acord de pace între Rusia și Ucraina.

Bart de Wever însuși a încercat să-și revizuiască declarațiile inițiale. „Nu apăr o linie diferită de cea a guvernului meu. Este evident că nu putem vorbi despre normalizarea relațiilor atât timp cât există un război de agresiune împotriva Ucrainei. Vorbesc despre o ipoteză, după război, după un acord de pace, care să fie acceptabilă atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa”, a declarat el.

Amenințări cu demisia

Deși un sondaj publicat vinerea trecută arată că Bart De Wever este cel mai popular prim-ministru belgian din 2008 încoace, el spune că nu va rămâne în funcţie dacă diviziunile din coaliţia sa vor paraliza activitatea guvernamentală.

„Dacă acest guvern devine incapabil să ia decizii, nu voi rămâne prim-ministru. Nu mă interesează deloc să nu fac nimic până la sfârşitul mandatului legislativ, mulţumindu-mă să merg la Consiliul European pentru a juca rolul de greutate politică”, a afirmat De Wever pentru cotidianul La Libre.

O altă problemă a izbucnit luni seara, după ce ministrul de interne Bernard Quintin (MR) şi ministrul apărării Theo Francken (N-VA) au anunţat că armata belgiană va proteja obiectivele evreieşti din toată ţara, ceea ce a luat-o prin surprindere pe ministra justiţiei Annelies Verlinden (CD&V).

Bart de Wever, criticat anterior pentru că nu a permis confiscarea activelor rusești înghețate în UE

Anterior, Bart De Wever a fost aspru criticat din cauza faptului că a blocat planurile UE privind folosirea activelor rusești înghețate pentru susținerea financiară a Ucrainei. Belgia este țara care găzduiește majoritatea fondurilor înghețate ale Rusiei.

Între timp, premierul belgian a cerut un mandat din partea UE pentru a negocia cu Rusia soluționarea războiului din Ucraina. „Fără un mandat de negociere la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte acordul. Și vă pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi”, a spus el.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a pledat ca statele membre UE să ajungă mai degrabă la o poziție comună cu privire la eventualele negocieri cu Rusia înainte de a face declarații în acest sens sau de a întreprinde demersuri individuale – o chestiune extrem de delicată având în vedere conglomeratul de interese și așteptări naționale din blocul comunitar. În opinia lui Kallas, UE ar trebui să formuleze „cereri maximaliste” și să facă presiuni asupra regimului de la Moscova pentru a face concesii, inclusiv să accepte reduceri militare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE