Marius Lazurca, consilierul lui Nicușor Dan, spune că fără un guvern cu puteri depline la București, „e prea curând să avansăm un răspuns” privind preluarea unor costuri pentru staționarea militarilor americani în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ambasadorii NATO se reunesc miercuri și joi la Bruxelles, la un nou Consiliu Nord Atlantic, în contextul creșterii intensității atacurilor Rusiei în Ucraina, al violării repetate a spațiului aerian din estul NATO de către drone rusești și al amenințării formulate recent de Iran asupra unor obiective din Europa. La unele discuții de la Bruxelles va participa și consilierul lui Nicușor Dan pentru securitate națională, Marius Lazurca. Acesta a acceptat un dialog cu Libertatea pe temele cele mai arzătoare ale reuniunii din capitala Belgiei.
La reuniune va participa și subsecretarul american al Apărării (Războiului) pentru Politici, Elbridge Colby, care, potrivit unor surse aliate, va avea mai multe întâlniri bilaterale cu o parte dintre reprezentanții unor state membre.
Pe agenda discuțiilor de la Bruxelles se află și relațiile dintre SUA și aliații europeni din NATO.
Pe 21 august, Bloomberg a scris că Administrația de la Washington a transmis aliaților NATO un chestionar în care aceștia trebuie să răspundă până vineri, 28 august, la chestiuni privind sprijinul public pentru politicile externe ale SUA, achizițiile de la companii de apărare americane și regimul bazelor militare de pe propriile teritorii.
Informația a fost confirmată pentru Libertatea de surse NATO.
Poziția României în discuțiile cu SUA: „Nu cerem mai mult”
Înainte să plece către cartierul general al NATO, consilierul prezidențial Marius Lazurca a oferit, marți seara, un interviu în exclusivitate pentru Libertatea.
Marți dimineața, consilierul prezidențial pentru securitate națională s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu ambasadorul SUA, în România, Darryl Nirenberg.
Asta după ce, în iulie, Lazurca s-a întâlnit la Washington, împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, cu subsecretarul american al Războiului pentru Politică, Elbridge Colby, un apropiat al președintelui Donald Trump.
Lazurca a scris pe contul său de X, marți la prânz, că a discutat cu reprezentantul SUA în România „despre aprofundarea coordonării strategice dintre SUA și România. (…) Am convenit asupra aspectelor cheie: fiabilitatea României, valoarea sa strategică în calitate de partener și angajamentul nostru comun față de Alianță. Bazele sunt solide. Sunt pregătit pentru discuțiile cu conducerea Alianței”, a explicat consilierul prezidențial.
Libertatea: Care sunt rezultatele concrete ale discuțiilor pe care le-ați avut la Washington, cu oficiali americani, în iulie?
Marius Lazurca: Rezultatul cel mai important este că am angajat, de timpuriu, un dialog serios cu SUA, cu o cadență regulată, asupra unei teme importante pentru relația bilaterală și pentru NATO în ansamblu. Nu e o întâmplare că, la o distanță de doar câteva săptămâni, ne întâlnim pentru a doua oară cu oficiali foarte importanți pentru definirea viitoarei prezențe militare a SUA în Europa. Al doilea rezultat este că SUA au înțeles poziția noastră: nu cerem mai mult, ci creștem nivelul nostru de ambiție și contribuția noastră la efortul comun.
Libertatea: Care sunt argumentele pe care le prezentați SUA, și săptămana aceasta, față în față și în chestionar, pentru ca Administrația Donald Trump să nu reducă și mai mult numărul militarilor și al echipamentelor din România?
Marius Lazurca: Veți înțelege că nu pot intra în detaliile unui dialog în plină desfășurare, care în plus, conține informații clasificate. Vă pot spune însă că SUA înțeleg eforturile României de asigurare a propriei securități și contribuția noastră la securitatea întregii Alianțe. Creșterea solidă a cheltuielilor dedicate apărării, investițiile în bazele militare, contribuțiile la misiunile NATO sau la operațiunile SUA, investițiile în industria de apărare și multe altele constituie tot atâtea argumente în favoarea României.
Libertatea: Care este planul României privind susținerea unor costuri financiare, suplimentar, pentru staționarea trupelor SUA pe teritoriul național?
Marius Lazurca: E prea curând să avansăm un răspuns la această întrebare, cu precădere înainte de învestirea unui guvern cu puteri depline la București.
Libertatea: Exista vreun risc ca SUA să relocheze scutul NATO antirachetă de la Deveselu?
Marius Lazurca: Baza de la Deveselu nu face parte din temele discutate de mine, nici în întâlnirile avute la Washinton acum trei săptămâni, nici în cele pe care le voi avea în cursul acestei săptămâni la sediul NATO de la Bruxelles. V-aș reaminti totuși că scutul antirachetă de la Deveselu e o capabilitate a NATO și că, din acest motiv, tema excede cadrul de dialog strict bilateral România-SUA.
Peste o mie de militari americani se mai află în România în august 2026. SUA au decis în toamna lui 2025 ca o brigadă de luptă de infanterie și o divizie aeropurtată, care erau dislocate, rotațional, la Baza Mihail Kogălniceanu, să nu revină în România. În total, a fost vorba despre aproximativ o mie de militari.
Câteva sute de americani sunt încă și la Deveselu, în județul Olt, precum și la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii.
La Baza 99 Aeriană Deveselu se află scurtul american antirachetă, integrat în cel al NATO. Scutul are un sistem de apărare - Aegis Ashore, cu rachete interceptoare SM-3, împotriva rachetelor balistice cu rază scurtă și intermediară.
Scutul de la Deveselu și-a dovedit eficiența în această primăvară, când o rachetă lansată din Iran către Turcia a fost interceptată cu ajutorul sistemului de apărare antirachetă amplasat inclusiv în România.
Pe 6 martie, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a scris pe rețeaua X că „sistemul de apărare antirachetă balistică al NATO și-a dovedit eficacitatea”, iar „facilitatea Aegis Ashore de la Deveselu, România, combinată cu radarul din Turcia, facilitatea din Polonia și navele americane dotate cu sistemul Aegis BMD, constituie o apărare stratificată robustă”.
