Șeful Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, și-a dat demisia din funcție în plină criză energetică. Ce se întâmplă cu proiectele de la Cernavodă și Doicești

„Demisia este un act unilateral de voință. După o perioadă de preaviz de 90 de zile, conform contractului, dar care poate fi scurtată cu acordul părților, va urma o selecție pentru un nou titular”, a declarat Dogioiu.

Libertatea l-a contactat și pe Cosmin Ghiță, dar acesta nu a răspuns momentan.

Cosmin Ghiță ar pleca pentru o nouă oportunitate profesională, susține Ministerul Energiei

UPDATE 21.25 Ministerul Energiei a confirmat oficial plecarea lui Cosmin Ghiță din funcția de director general al Nuclearelectrica, precizând că decizia unilaterală a acestuia a fost motivată de dorința de a da curs unei noi provocări în carieră.

„Ministerul Energiei a luat act de decizia domnului Cosmin Ghiță de a renunța la mandatul încredințat de CA SNN, respectiv de a demisiona din funcția de Director General al S.N. Nuclearelectrica S.A. Demisia reprezintă un act unilateral de voință, pe care Ministerul Energiei în calitate de acționar majoritar și autoritate publică tutelară îl respectă. Potrivit informațiilor comunicate Ministerului, decizia domnului Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Energiei.

Nuclearelectrica va comunica data efectivă la care renunţarea la mandat urmează să îşi producă efectele

„Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN) informează acţionarii şi investitorii că în data de 25.08.2026 a fost notificată cu privire la solicitarea domnului Cosmin Ghiţă, Director General al SN Nuclearelectrica SA, de încetare a contractului de mandat, încheiat cu SN Nuclearelectrica SA. Nuclearelectrica va comunica data efectivă la care renunţarea la mandat urmează să îşi producă efectele. SN Nuclearelectrica S.A. îi mulţumeşte domnului Cosmin Ghiţă pentru contribuţia adusă la dezvoltarea companiei pe perioada derulării mandatelor sale de director general al companiei”, se precizează într-un comunicat transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Centrala de la Cernavodă este oprită. Ea furniza 20% la producţia totală de energie electrică a României

Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, gestionează în prezent un context dificil din cauza nivelului scăzut al Dunării, care a dus la oprirea celor două reactoare. Unitatea 1 a fost oprită la finalul lunii iulie, reducând producţia internă de energie cu 10%, pe fondul unui consum ridicat determinat de caniculă. Pentru a asigura funcţionarea Unităţii 2, autorităţile au recurs la măsuri extreme, inclusiv dislocarea unei stânci şi scufundarea a patru barje pentru a redirecţiona apa spre centrală.

Deși cele două unități – care asigură în mod normal 20% din producția de electricitate a țării (1.400 MW) – sunt menținute în condiții de maximă siguranță, reconectarea lor depinde exclusiv de refacerea debitului fluviului. Contextul excepțional a justificat deja emiterea unor avize de forță majoră pentru contractele de livrare a energiei.

Această criză se suprapune peste o etapă crucială pentru viitorul companiei, definită de un calendar masiv de investiții. Cel mai important proiect pe termen mediu este retehnologizarea Unității 1, estimată la peste 1,8 miliarde de euro, care va începe spre finalul anului 2027 și va indisponibiliza reactorul pentru aproximativ doi ani.

Guvernul a acuzat nereguli la proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești

La acesta se adaugă planurile majore pentru dezvoltarea Unităților 3 și 4, dar și proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești. Această transformare a profilului companiei este gestionată sub egida statului român, care deține 82,5% din acțiuni prin Ministerul Energiei, în timp ce deciziile executive, precum numirea directorului general, rămân în sarcina Consiliului de Administrație, scrie Ziarul Financiar.

Un raport al Corpului de Control al premierului din iulie 2026 acuză nereguli la proiectul primei centrale nucleare noi a României, cea cu minireactoare americane de la Doicești. În mai puțin de 24 de ore, au venit două răspunsuri cum rar s-au văzut: firma privată acuzată a pus pe masă toate actele tranzacției, iar compania statului, Nuclearelectrica, și-a contrazis punct cu punct propriul Guvern – printr-un document oficial depus la Bursa de Valori. Iată ce susținea fiecare parte și ce scrie în documente:

• Corpul de Control al premierului acuză: întârzieri de 20 de luni, costuri dublate (6,5 miliarde de dolari) și o tranzacție cu terenul centralei care ar fi dezavantajat statul;
• Firma care a vândut terenul, Nova Power & Gas, răspunde: a oferit în scris, de trei ori, anularea completă a tranzacției, cu banii înapoi. Oferta e valabilă până la 1 octombrie;
• Nuclearelectrica, compania statului, susține la Bursa de Valori că nicio decizie a sa nu a produs vreun prejudiciu și că raportul conține erori – inclusiv despre consultările cu Consiliul Concurenței, care ar exista negru pe alb;
• Banii pentru lucrările contestate nu au fost plătiți și sunt verificați acum de un audit specializat, cerut înainte ca raportul Guvernului să fie gata.

Cine este Cosmin Ghiță

Cosmin Ghiță, absolvent magna cum laude al Bates College din SUA (cu specializări în științe politice și economice), și-a construit o carieră solidă în sectorul energetic național și internațional. Traseul său profesional a început la Chevron, cu funcții în Washington și apoi în România, continuând între 2015 și 2017 ca partener al fondului de investiții newyorkez Amerocap, unde a gestionat proiecte în Europa.

În 2017, după o perioadă în care a fost consilier de stat al premierului Sorin Grindeanu (păstrat și de Mihai Tudose) pe politici energetice și președinte al Companiei Naționale a Uraniului, a preluat conducerea Nuclearelectrica, la vârsta de doar 28 de ani. Vorbitor fluent a patru limbi (română, engleză, rusă și franceză), el se remarcă și la nivel global, fiind primul român ales în consiliul de conducere al World Association of Nuclear Operators (WANO).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro