Bulgaria oprește livrările de arme către Ucraina: „Au nevoie de oameni, nu de arme”, afirmă noul ministru al Apărării

Continuarea înarmării nu mai oferă un avantaj pe front

Noul ministru al Apărării, Dimităr Stoianov, a anunțat oficial că Bulgaria nu are în plan să livreze noi stocuri de armament către Ucraina.

Oficialul a făcut această declarație în cadrul prezentării obiectivelor principale ale mandatului său în noul executiv controlat de președintele Rumen Radev. Informația a fost publicată de platforma de știri Novinite.com și preluată de News.ro.

Bulgaria își justifică decizia. Potrivit oficialului de la Sofia, continuarea înarmării nu mai oferă un avantaj clar pe câmpul de luptă.

Stoianov a explicat în fața jurnaliștilor că, în acest moment, o rezolvare prin forță este improbabilă. Acesta a argumentat că eforturile internaționale ar trebui reorientate rapid către canalele diplomatice, având în vedere că liniile de front au devenit statice.

„Războiul din Ucraina nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă. Asistăm la un război de poziţie şi, indiferent de cantitatea de armament acumulată, singurul rezultat este pierderea de vieţi omeneşti”, a declarat Stoianov.

„Este timpul să ne aşezăm la masa negocierilor”

Oficialul de la Sofia a insistat asupra necesității demarării discuțiilor directe între cele două tabere, arătând că o pace pe termen lung este imposibilă în absența unui dialog real.

Acesta a subliniat că a sosit momentul ca părțile implicate să se așeze la masa tratativelor pentru a conveni asupra unei păci echitabile, decizie care le aparține în totalitate: „Este timpul să ne aşezăm la masa negocierilor. Este timpul să căutăm o pace justă, iar acea pace trebuie stabilită de cele două părţi implicate în conflict”.

În același timp, șeful Apărării de la Sofia a punctat că Uniunea Europeană va avea un rol esențial în configurarea viitoarelor acorduri de pace.

Cu toate acestea, el a nuanțat că poziția de mediator complet imparțial a comunității europene ar putea fi afectată, având în vedere susținerea fermă și asumată pe care UE a oferit-o Kievului încă din primele zile ale invaziei.

Sofia spune că Ucraina are suficiente arme

Explicând poziţia guvernului cu privire la asistenţa militară, ministrul a spus că Bulgaria nu vede necesitatea de a trimite arme suplimentare. „Ucraina are nevoie de mai mulţi oameni, nu de mai multe arme. Are suficiente arme, aşa că nu intenţionăm să furnizăm mai multe arme armatei ucrainene”, a spus el.

Agenda noului ministru bulgar al apărării include și o reformă masivă a finanțării sectorului militar. Bulgaria vizează o creștere treptată a cheltuielilor de apărare, obiectivul fiind atingerea pragului de 5% din PIB până în anul 2030.

Această sumă va fi divizată în două mari categorii: o cotă majoritară de 3,5% va finanța direct necesitățile armatei, în timp ce restul de 1,5% va acoperi logistică extinsă, infrastructură critică și dezvoltarea de capacități cibernetice defensive.

Stoianov a promis o accelerare a proiectelor de modernizare din cadrul Forțelor Armate, pe care le consideră o țintă centrală a mandatului său și a activității ministerului în anii care vin.

Cum a alimentat Bulgaria frontul prin rute ocolitoare

Rapoartele ONU referitoare la tranzacțiile internaționale cu armament indică faptul că, începând cu anul 2022, Bulgaria a jucat un rol esențial – deși mascat – în înarmarea Ucrainei.

Stocuri masive de tehnică militară de producție sovietică, constând în tancuri, blindate și piese de artilerie, au luat calea Poloniei, Republicii Cehe și Marii Britanii.

Experții militari sunt de acord că aceste state au funcționat, în realitate, ca platforme de tranzit pentru ca echipamentele să ajungă în dotarea armatei ucrainene.

În paralel cu livrările prin terți, Bulgaria a trimis direct în Ucraina echipamente ușoare și tehnică antitanc în perioada 2024–2025. Datele din industrie sugerează chiar că exporturile de la Sofia au fost cruciale în primele luni ale conflictului, când forțele ucrainene depindeau masiv de muniția și combustibilul din sursă bulgară.

Astfel, cifrele confirmă existența unui canal de aprovizionare stabil și bine structurat în acord cu partenerii din NATO, o realitate complet diferită de retorica prudentă afișată de politicienii bulgari acasă.

Contradicțiile din cariera lui Radev

Rumen Radev, actualul premier și fost cadru militar în aviație, a fost deseori criticat pentru abordările sale de politică externă din timpul mandatului prezidențial, considerate de mulți ca fiind apropiate de Rusia.

Deși și-a atras sprijinul popular prin promisiunea de a demantela rețelele de corupție ale țării, POLITICO notează că adversarii săi văd o contradicție majoră: aceștia susțin că agenda lui Radev oglindește în mod repetat liniile de comunicare ale Moscovei în contextul războiului din Ucraina.

Dincolo de refuzul de a trimite armament în Ucraina, Radev a sugerat că liderii de la Kiev ar trebui să se orienteze spre obținerea păcii. Acesta și-a menținut poziția conform căreia statutul de facto al Crimeei este unul rusesc, considerând această abordare o reflectare a geopoliticii actuale.

A criticat aderarea la zona euro

Totodată, oficialul de la Sofia nu a menajat nici agenda economică europeană; el a contestat oportunitatea adoptării monedei unice din acest an, pe motiv că aderarea la zona euro a pus presiune pe prețuri, generând inflație.

Imediat după ce a preluat puterea, Rumen Radev a transmis un dublu mesaj. Pe de o parte, el a promis cetățenilor o campanie de „recuperare” a statului din sfera de influență a oligarhilor.

Pe de altă parte, a cerut o abordare echilibrată în raport cu Moscova; premierul a subliniat că relațiile bilaterale ar trebui să reflecte recunoștința istorică față de rolul jucat de armata rusă în independența Bulgariei față de Imperiul Otoman, obținută în 1878.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE