„Bunicii și tații noștri ne vorbeau despre război. Acum e rândul nostru să ne rugăm și să ne întoarcem către Dumnezeu”. Slujbă de duminică emoționantă în Maramureșul de graniță

„Să ne rugăm pentru pace și pentru pace în Ucraina”. „Hospode pomelui!/Doamne miluiește!”. 

Cu baticuri multicolore, femeile din Valea Vișeului s-au gândit, pentru câteva secunde, la străbuni și rude stinse de mult. Din vremuri vechi nu se mai auzise de un război atât de aproape de România. De sus, de la cor, cântând, bărbații au întărit mesajul soțiilor și mamelor. 

Fostul pod de peste Tisa era ultima amintire a războiului

Când privești de pe colina unde stă biserica din Valea Vișeului, îmbrobodită cu liniște din toate direcțiile, nu ai cum să ratezi Ucraina. Un deal sănătos de dincolo de Tisa și o graniță terestră dintre cele două state care începe fix aici, într-un capăt nordic de Românie.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

În timpul Austro-Ungariei, etnicii ucraineni ocupau zona, iar jumătate din Valea Vișeului de azi și Trebușeni, localitate înglobată azi în comuna Dilove din Ucraina, formau un singur sat. Apoi, după ce granița a fost trasă fix prin mijlocul satului, rude au rămas și aici, și dincolo. 

Plus că războiul e încă în amintirea celor bătrâni din Valea Vișeului. Pentru că, în al Doilea Război Mondial, singurul pod care lega satul de Ucraina a fost detonat de nemți. 

E o poveste care părea îndepărtată. Joi, la 150 de kilometri de Valea Vișeului, aeroportul din Ivano-Frankivsk a fost lovit de o bombă.

„Tatăl nostru” – „Otce naș”

Duminică, pacea pentru Ucraina a fost laitmotiv. Undeva spre sfârșitul slujbei, credincioșii s-au rugat de trei ori „Tatăl nostru”, „Otce naș”, iar frații de peste Tisa și pădure au fost invocați înainte de rugăciuni.

Cei doi preoți care au oficiat slujba de duminică, prima de după invazia rusă din Ucraina, sunt tată și fiu, fostul și actualul paroh din Valea Vișeului, Gheorghe Sacaloș și Mihai Sacaloș.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Primul a ținut și predica în limba ucraineană. El a dat mai multe exemple din Biblie în care momentele tensionate și de război au fost depășite de oameni prin exemple de pace și rugăciune. 

Bunicii și tații noștri ne vorbeau despre război. Acum e rândul nostru să ne rugăm și să ne întoarcem către Dumnezeu.

Părintele Gheorghe Sacaloș:

Strângere de fonduri

Ulterior, oamenii din Valea Vișeului au fost invitați să doneze bani pentru sprijinirea „fraților ucraineni” de către parohul Mihai Sacaloș.

„Să ne rugăm pentru pace și să îi ajutăm cu cât putem. Vom face colectă la ieșire, apoi vă voi da detalii despre cum putem strânge lucruri, medicamente, hrană neperisabilă și pături pentru cei veniți de dincolo”, a adăugat el.

Oamenii au donat primii bani chiar la ieșirea de la slujbă.

Biserica s-a implicat în ajutorarea ucrainenilor

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

La Vama Sighet-Solotvino, mai mulți preoți au venit pentru a ajuta familiile care fugeau din calea războiului. Majoritatea făceau parte din Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului.

Unul dintre ei a vorbit cu Libertatea ieri. Președintele asociației Dăruim și ne dăruim, Dan Sidău, au adus mormane de pachete cu dulciuri, mâncare neperisabilă, ceaiuri, cafea. Sidău spune că aseară a reușit să cazeze 100 de persoane în Sighet, peste 60 de mame cu copii. „Important e să fim solidari cu semenii noștri”, a spus Sidău. Afară e frig. Frigul a fost mereu aici. Doar răul războiului s-au întors, iar cei din trecut au știut cum să-l depășească.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 10

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro