Felinarele luminează slab terenul de antrenament din nordul Bucureștiului, din zona Băneasa, într-o noapte de sfârșit de februarie, în timp ce generatorul de curent huruie puternic.

Pe spațiul verde îngrădit, un câine alb cu urechile negre, de statură mică, țopăie agitat pe lângă stăpâna sa, care stă aplecată la pământ. Latră puternic și se învârte în jurul ei. Din apropiere se aude un „clic”, iar tânăra îi oferă câinelui recompensa pe care o ținuse ascunsă în pumn până atunci. Clicul e semnalul dat de Vlad Popescu, instructor canin, că patrupedul a făcut bine.

Câinii învață să latre când găsesc victime la pământ sau în poziții neobișnuite. După ce latră, primesc recompensă
Câinii învață să latre când găsesc victime la pământ sau în poziții neobișnuite. După ce latră, primesc recompensă

„Fac și greșeli, dar sunt greșeli care trebuie să aibă loc. Dacă nu execută imediat comenzile, de exemplu. Mai bine greșește aici și am timp să-l educ decât să greșească într-o misiune, când e totul contra cronometru”, explică Vlad Popescu.

Se visa salvamontist

Vlad are 40 de ani și se visa salvamontist prin 2004, în perioada în care a început să facă dresaj la o fundație pentru protecția animalelor. Voia de mai mult timp să facă asta, dar mai degrabă la nivel mic, doar să se înțeleagă mai bine cu câinele lui. 

Politico: recoltele fermierilor din UE, compromise de secetă. Ce pierderi sunt așteptate în țara noastră
Recomandări
Politico: recoltele fermierilor din UE, compromise de secetă. Ce pierderi sunt așteptate în țara noastră

Salvamontist nu a ajuns, dar antrenează câini salvatori. În 2010, a fondat Clubul Câinilor Utilitari, pornind la drum alături de alți câțiva oameni cu joburi diferite, dar cu aceeași pasiune: câinii.

Aproape 20 de câini pregătiți de CCU sunt atestați ca animale de intervenție, opt dintre ei pentru căutări sub dărâmături.

A iubit câinii dintotdeauna și i s-au părut mereu fascinanți. Glumește spunând că „nu am niciun talent pentru meseria asta” și că doar insistența și pasiunea l-au adus aici. Vlad știe însă să spună din primul minut când vede un câine de ce are nevoie și cum poate fi motivat și are răbdare cu jumătățile umane ale echipelor.

Vlad Popescu și Challapa, la un curs de pregătire în caz de cutremur la Liceul „Miguel de Cervantes”, în luna martie. Le-a vorbit copiilor despre importanța câinilor salvatori
Vlad Popescu și Challapa, la un curs de pregătire în caz de cutremur la Liceul „Miguel de Cervantes”, în luna martie. Le-a vorbit copiilor despre importanța câinilor salvatori

Atestați de Ministerul de Interne

În echipa de la CCU sunt instructori care lucrau înainte de înființare la alte asociații din domeniu. Au participat la tabere de dresaj, cu instructori români și străini și la exerciții și simulări internaționale, printre ruine și în condiții meteo extreme. După ce au învățat tot ce puteau învăța, au început să pregătească la rândul lor echipele de om-câine voluntare, iar ONG-ul s-a dezvoltat în timp.

NATO se grăbește să contracareze amenințarea Rusiei în punctul slab al Europei – regiunea Mării Negre. Problemele de care s-au lovit francezii trimiși în România
Recomandări
NATO se grăbește să contracareze amenințarea Rusiei în punctul slab al Europei – regiunea Mării Negre. Problemele de care s-au lovit francezii trimiși în România

Pasul cel mai important l-a făcut CCU în 2017, când a semnat un protocol cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), împreună cu alte asociații asemănătoare din țară. Acest protocol permite atestarea câinilor, la finalul cursurilor, la Centrul Chinologic „Aurel Greblea” din Sibiu, al Ministerului de Interne. Atestarea pe o specializare, în acest caz pentru căutare și salvare și căutare urme, se face în urma unui examen și înseamnă că pot participa la misiunile de intervenție la fel ca patrupedele pregătite de minister.

Experiența din Albania

Asta i-a adus pe Vlad și pe colegii lui mai aproape de îndeplinirea scopului lor, acela de a dezvolta mai multe echipe de câini de salvare care să facă față unor astfel de situații. Vor să fie văzuți cu adevărat ca parteneri în intervenții și să suplimenteze forțele militare atunci când este cazul.

40 de oameni au murit în cutremurul din 2019 din Albania. Clădiri întregi s-au prăbușit. Foto: Eli Driu
40 de oameni au murit în cutremurul din 2019 din Albania. Clădiri întregi s-au prăbușit | Foto: Eli Driu

Și nu o dată s-a întâmplat, de când funcționează protocolul, ca autoritățile să le solicite ajutorul. Cea mai recentă misiune la care au participat a fost acum două săptămâni în județul Dâmbovița, unde un bărbat a dispărut de-acasă. Au mai fost la câteva zeci de căutări de persoane dispărute și câteva intervenții la clădiri prăbușite.

Un medic român stabilit la New York face o radiografie dură a sistemului din țară: „Medicina românească e plină de dumnezei. Când greșesc, ei nu pățesc nimic”
Recomandări
Un medic român stabilit la New York face o radiografie dură a sistemului din țară: „Medicina românească e plină de dumnezei. Când greșesc, ei nu pățesc nimic”

Dar prima oară când cățeii de la CCU au intervenit după un cutremur a fost în Albania, în 2019. Aproape 50 de oameni au murit în urma seismului de 6,4 grade pe scara Richter. Vlad Popescu și Romică Chințoi au fost acolo cu câinii lor, Challapa, o maidaneză salvată din ruinele fostului bazin polo din Giulești, și Billy, un labrador auriu.

Deși se pregătesc continuu încă din 2010, experiența din Albania a fost una dificilă, pentru că a fost prima intervenție reală după un cutremur. Nu s-a comparat cu nicio simulare, iar teama de eșec – că poate câinele, stresat fiind, nu a „simțit bine” – a fost constantă, povesteau cei doi la acea vreme pentru Libertatea.

Romică Chințoi și Billy (stânga) și Vlad Popescu și Challapa (centru), în baza militară din Durres, Albania, după cuitremurul din 2019. În dreapta, reporterul Libertatea. Foto: Eli Driu
Romică Chințoi și Billy (stânga) și Vlad Popescu și Challapa (centru), în baza militară din Durres, Albania, după cutremurul din 2019. În dreapta, reporterul Libertatea | Foto: Eli Driu

Challapa și Billy nu au găsit niciun supraviețuitor sub dărâmăturile clădirii în care a fost trimisă să caute echipa de salvatori a României. Nici colegii lor de la ISU, Speedy și Thor. Au găsit, în schimb, câinii echipelor din celelalte țări care au sărit atunci în ajutorul Albaniei.

20.000 de clădiri în risc de prăbușire în București, sub un cutremur mai puternic

Misiunea din 2019 este o dovadă că avem nevoie de chinologie de salvare, de mai mulți câini pregătiți pentru a căuta sub dărâmături, spune Vlad.

România are un potențial seismic ridicat, iar una dintre cele mai afectate zone din țară, în cazul unui dezastru precum cel din 1977, este Bucureștiul. Peste 360 de clădiri din Capitală au bulina roșie cu risc seismic I. Cu imobilele din următoarea clasă de risc periculoasă și cu cele încadrate în categorii de urgență, se ajunge la 2.400 de clădiri cu risc de prăbușire.

Cifrele reale sunt însă mult mai mari, pentru că există construcții „bolnave” neexpertizate: în jur de 20.000 de imobile, spunea anul trecut într-un interviu pentru Hotnews Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN și fost director al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic de pe lângă Primăria Capitalei.

Avem nevoie de chinologie de salvare

Multe țări pun accent pe chinologia de salvare pentru găsirea persoanelor dispărute și pentru scoaterea victimelor de sub dărâmături.

Challapa adulmecă o posibilă „victimă”, la cursul din martie, de la Liceul „Miguel de Cervantes” din București
Challapa adulmecă o posibilă „victimă”, la cursul din martie, de la Liceul „Miguel de Cervantes” din București

La Centrul Chinologic din Sibiu, unii câini sunt pregătiți să caute cadavre umane, alții, droguri sau materiale explozibile. Dar intervențiile de salvare implică cel mai mult latura umană, pentru că înseamnă găsirea într-un timp cât mai scurt a victimelor. Este, așadar, o misiune contra cronometru pentru salvarea de vieți.

La atentatele din New York, câinii au muncit chiar și 12 ore pe zi continuu

În Taiwan, după cutremurul din 2018 în care au murit în jur de 20 de oameni, un labrador a găsit o supraviețuitoare blocată 15 ore sub dărâmături.

După atentatele din 11 septembrie 2001 din New York, SUA, soldate cu aproape 3.000 de morți, peste 300 de câini au fost folosiți de autorități pentru căutarea victimelor. Animalele au găsit mulți morți, dar au fost și cazuri fericite când oamenii au fost salvați. O femeie, de exemplu, a fost adulmecată de un câine după 27 de ore.

Câinii salvatori de la World Trade Center au muncit zile întregi continuu, chiar și 12 ore pe zi. Au fost și ei răniți, arși și epuizați și unii au avut nevoie de terapie. 

Se antrenează în pădure

Vlad își instruiește grupa să strângă caserolele cu recompense de pe masa de la marginea terenului și să se îndrepte către pădure. Câinii o iau la pas ușor pe lângă stăpânii lor, în lesă. Drumul de pământ și pietriș e luminat doar de lanternele de pe frunțile lor. 

Unul dintre exercițiile de pregătire constă într-o simulare de căutare de victime: „victima” se ascunde în pădure, pe pământ, iar câineleo caută. Când o găsește, trebuie să latre. Primește apoi o recompensă
Unul dintre exercițiile de pregătire constă într-o simulare de căutare de victime: „victima” se ascunde în pădure, pe pământ, iar câinele o caută. Când o găsește, trebuie să latre. Primește apoi o recompensă

„Acum ne ducem în pădure și stăm pe jos în poziții ciudate. Unii câini nu se prind, alții latră la trei persoane și la a patra devin timizi”, explică Vlad Popescu.

„Dăm drumul la câine!”, țipă Vlad, odată ajunși în pădure. Câinele, un dalmațian energic, o zbughește în stufăriș în căutarea stăpânului. După câțiva metri, albul pătat al blănii nu se mai vede din cauza întunericului, dar foșnetul frunzelor îl dă de gol. Întâi se aude în stânga, apoi imediat din nou în dreapta, amușinând. Un lătrat puternic, ascuțit. A găsit „victima”.

„Câinele știe că trebuie să latre când găsește o persoană în poziții nasoale”

În misiunile de căutare și salvare, animalul este instruit, cu recompense, să latre când găsește persoana căutată, după ce i-a luat urma. Așa își alertează stăpânul.

Challapa e antrenată special pentru căutare și salvare și știe că trebuie să latre când găsește o victimă. La Liceul „Miguel de Cervantes”, pentru o demonstrație, „victima” a fost o elevă
Challapa e antrenată special pentru căutare și salvare și știe că trebuie să latre când găsește o victimă. La Liceul „Miguel de Cervantes”, pentru o demonstrație, „victima” a fost o elevă

„Orice miros uman simte îl identifică. Ajunge la tine și îți vede picioarele. Merge mai departe, ajunge la altul, îi vede picioarele. Pleacă mai departe și ajunge la unul care e trântit. Începe să latre, că știe că ăla îi dă recompensă. Victima reală nu îi dă recompensă, dar eu îl aud lătrând și știu că a găsit-o. Dacă e pe jos întins, suspendat în copac, în poziții nasoale, îngropat, câinele știe că trebuie să latre”, povestește Vlad despre scopul exercițiului.

Disciplina se face doar prin joacă

La antrenamente, câinii de căutare învață să fie disciplinați, să răspundă la comenzi, să caute mirosuri și să alerteze „handler”-ul, adică stăpânul, atunci când descoperă victima. Aceste abilități sunt dezvoltate întotdeauna prin joacă.

„Toate tâmpeniile pe care le vezi aici sunt normale. Ei sunt entuziasmați, se aleargă, se joacă, sunt căței”, spune fondatorul CCU.

Trebuie să o ia în joacă. Dacă nu, stresul devine foarte mare. Și o misiune ca în Albania este mult. Dacă ar înțelege că salvează vieți și descoperă un cadavru, ar avea nevoie de terapie.

Vlad Popescu, instructor CCU:

Cum decurge terapia cu câinele

Câinele suportă o cantitate mare de stres când găsește cadavrul uman, explică Vlad. I se face frică, pentru că nu vede omul drept pradă, ci drept partener.

Vlad le explică elevilor din „Cervantes”, la un curs din martie făcut împreună cu Crucea Roșie Sector 6, ce face un câine salvator, cum este antrenat și de ce avem nevoie de el
Vlad le explică elevilor din „Cervantes”, la un curs din martie făcut împreună cu Crucea Roșie Sector 6, ce face un câine salvator, cum este antrenat și de ce avem nevoie de el

„Observăm ce îl deranjează când facem antrenamentele și le repetăm, dar din alte unghiuri, să-i arătăm că nu are de ce să-i fie frică. Când ne-am întors din Albania, Billy a avut nevoie de trei-patru antrenamente ca să-l recuperăm. Challapa a avut nevoie de mai multe, pentru că e mai sensibilă. Nu mai voia să facă nimic”, spune instructorul.

Dar stresul vine și din „greșelile de lucru ale stăpânilor”. „Din compasiune, pentru că simte emoțiile noastre. Dacă simte că sunt speriat, câinele nu mai pleacă de lângă mine, indiferent ce îi spun, pentru că vrea să mă apere”.

Remotivare

Cursul pe care-l ține Vlad Popescu este unul pentru începători. Greul începe la „echipa mare”, unde câinii se antrenează pe simulări de situații: suprafață dificilă cu peturi și resturi de materiale de construcții, o bârnă mișcătoare, un tub al cărui capăt nu se vede. Exercițiile îl obișnuiesc pe câine și îl ajută să stea relaxat, să nu se sperie în cazul real al salvării, ca să ducă la bun sfârșit misiunea.

Grupa „începătoare” pregătită de Vlad Popescu la exercițiile de disciplină de bază: câinii învață să execute comenzile stăpânilor lor, precum „șezi”, „culcat”, „mergi”
Grupa „începătoare”, pregătită de Vlad Popescu la exercițiile de disciplină de bază: câinii învață să execute comenzile stăpânilor lor, precum „șezi”, „culcat”, „mergi”

Un training durează, „dacă te ții de treabă”, în jur de un an-doi, cu 14-16 ore de antrenament pe săptămână. „Toți vin cu gândul la atestat. Unii nu ajung niciodată”, afirmă Vlad.

Dar antrenamentele nu se sfârșesc în momentul primirii diplomei. Toți câinii, inclusiv cei experimentați, exersează fiecare element în parte: căutarea victimei în pădure, lătrat, traseu cu obstacole, disciplina „stai-șezi”. Iar asta îi și menține motivați prin recompense.

„Îi creezi un reflex: și la alergat primește, și la mers primește, în secunda aia câinele zice: mamă, și asta e mișto, și asta e mișto. Îl remotivezi”, explică instructorul.

În situații reale de cutremur cu multe victime, durerea cea mai mare a unui câine, dincolo de posibilele accidentări, poate veni din faptul că nu reușește să găsească persoane în viață, spune Vlad. Asta pentru că antrenamentele lor sunt finalizate întotdeauna cu găsirea „victimei”, iar când sunt în situația în care acest rezultat lipsește, se simt descurajați și demotivați.

REPORTAJ. La marginea Bucureștiului, câinii sunt pregătiți în caz de catastrofă: „Dacă ar înțelege că salvează vieți și descoperă un cadavru, ar avea nevoie de terapie. Trebuie să învețe prin joacă”

Orice câine poate fi salvator

„Lăsând aceste exerciții care devin automate, în munca de căutare, lucrurile sunt dificile. Fiecare scenă e diferită. Chiar dacă tu spui că e totul bine, e altă tufă, alt miros, sunt situații noi”, atrage atenția Vlad Popescu.

Programul de pregătire de la Clubul Câinilor Utilitari funcționează pe bază de voluntariat. Se poate înscrie oricine, cu orice câine, de rasă sau nu, pentru că orice câine poate deveni salvator, atât timp cât este sociabil, jucăuș și capabil să dezvolte efort fizic. Selecția e mai degrabă la oameni, crede instructorul, unde contează mult psihicul și condiția fizică. Și dorința de a păstra o constantă.

Mai puțini decât necesarul

Clubul Câinilor Utilitari are acum în jur de 20 de câini atestați ca animale de intervenție, opt dintre ei pentru căutări sub dărâmături. Câțiva au dublu atestat, adică și pentru suprafață, și pentru dărâmături. S-au bazat, pentru asta, și pe fonduri primite prin programul „Bucureștiul pregătit” al Fundației Comunitare București, centrat pe educație seismică.

Pandemia a blocat atestările făcute de Ministerul de Interne, dar Vlad speră să se reia curând. Pentru că România, dar în mod special vulnerabilul București, are nevoie de ei.

Am avea nevoie de vreo 500 de câini de căutare și salvare, adică atât pentru urme, cât și pentru cutremure, crede Vlad. Nu putem spune când un nou seism precum cel din 1977 va lovi România, dar putem fi pregătiți pentru el.

Ministerul Afacerilor Interne deține 955 de câini de serviciu pe toate specializările, potrivit unui răspuns al instituției la solicitarea Libertatea. 28 dintre ei pot face misiuni de căutare-salvare, iar alți 19 au specializarea „salvamont”.

Anul acesta urmează să-și ia atestatul 10 echipe canine pentru căutare și salvare, mai spune MAI.

caini pregatiti pentru cutremur clubul cainilor utilitariIcon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 7
Urmărește-ne pe Google News
Dan Șucu e căsătorit de 17 ani cu o prezentatoare de știri: cum arăta partenera sa în perioada când apărea zilnic la TV
GSP.RO
Dan Șucu e căsătorit de 17 ani cu o prezentatoare de știri: cum arăta partenera sa în perioada când apărea zilnic la TV
Secretul anti-îmbătrânire al Anei Aslan. Ce aliment nu îi lipsea de pe masă femeii care a descoperit elixirul tinereții
Playtech.ro
Secretul anti-îmbătrânire al Anei Aslan. Ce aliment nu îi lipsea de pe masă femeii care a descoperit elixirul tinereții
Românii care vor să ia credit ar putea da test înainte. Printre întrebări, "Ce este ROBOR?"
Observatornews.ro
Românii care vor să ia credit ar putea da test înainte. Printre întrebări, "Ce este ROBOR?"
Horoscop 20 august 2022. Gemenii vor dispune de mai multă energie, care poate duce la o agitație continuă, pe toate planurile
HOROSCOP
Horoscop 20 august 2022. Gemenii vor dispune de mai multă energie, care poate duce la o agitație continuă, pe toate planurile
Mai mulți morți, după ce două avioane mici s-au ciocnit deasupra unui aeroport din California | VIDEO
Știrileprotv.ro
Mai mulți morți, după ce două avioane mici s-au ciocnit deasupra unui aeroport din California | VIDEO
I se mai spune şi “Litoralul din Vest”. Locul din România unde te bucuri de plajă şi apă fără agitaţia de la mare
FANATIK.RO
I se mai spune şi “Litoralul din Vest”. Locul din România unde te bucuri de plajă şi apă fără agitaţia de la mare
Ce a făcut Gigi Becali într-un studio de televiziune: ”Am fost şocat”
Orangesport.ro
Ce a făcut Gigi Becali într-un studio de televiziune: ”Am fost şocat”
Care este varianta optimă pentru tine: credit ipotecar în lei sau în euro? Află acum!
PUBLICITATE
Care este varianta optimă pentru tine: credit ipotecar în lei sau în euro? Află acum!
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.