Cât timp pierdem cu CFR comparativ cu ungurii sau polonezii. Cele mai importante orașe turistice din România, legate cu trenul în peste cinci zile

Varianta cea mai scurtă și rapidă pentru fiecare rută

În cazul unor trasee similare gândite în Ungaria sau Polonia, călătoria ar dura cu o zi jumătate, respectiv cu două zile și opt ore mai puțin decât în România.

Analiza a fost construită luând în considerare circuite cu distanțe echivalente. Atunci când nu am găsit o rută identică, am ales traseul disponibil cel mai apropiat ca lungime pentru a putea compara datele din platformele oficiale CFR Călători, Mav-Start (Ungaria) și Pasazera (Polonia). În calcul au fost incluși și timpii de așteptare în stații până la următorul tren de legătură, iar pentru fiecare rută am selectat varianta cea mai scurtă și mai rapidă.

Cum arată harta feroviară a României cu cele 20 de rute

Pentru a explica mai clar traseele, am construit o hartă cu circuitul care leagă nouă orașe turistice – Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanța, Braşov, Sibiu, Timişoara, Craiova şi Tulcea – împărțit în 20 de rute.

Pe hartă, aceste trasee formează rețeaua feroviară folosită ca bază de comparație cu Ungaria și Polonia. Astfel, pentru fiecare rută românească, am adăugat câte una echivalentă din cele două țări vecine.

Notă: Liniile trasate pe hartă au rol orientativ și reprezintă legătura dintre cele nouă orașe analizate. Ele nu reflectă traseul feroviar real din teren. De exemplu, pe ruta București – Tulcea, trenurile nu trec prin Brăila, ci acestea circulă pe linia spre Constanța.

Am vrut să vedem cât de repede se mişcă trenurile noastre, așa că am folosit o formulă pe care orice elev o învață în clasa a şaptea la orele de fizică: v (viteza) = d (distanța) / t (timp). 

Cea mai rapidă rută feroviară din România conectează Bucureștiul de Constanța, unde trenurile ating o viteză medie de peste 106 km/h. Pe locurile următoare se află traseele care leagă Capitala de Brașov și Iași, cu o viteză de 73,4 km/h, respectiv 63,9 km/h.

Din analiza realizată, a reieșit că ruta cea mai lentă din totalul celor analizate este Timișoara – Sibiu, care face legătura între vestul și centrul țării. Aici, trenul se deplasează cu o viteză medie de 35,8 km/h, cât ar prinde și un ciclist profesionist pe bicicletă.

În medie, viteza trenurilor românești pe cele 20 de rute se ridică la 54,8 km/h. 

Pe ce rute suntem mai rapizi decât polonezii și ungurii

Din cele 20 de rute incluse în analiză, România are în avantaj doar una față de Polonia și trei față de Ungaria.

Exemplul cel mai relevant este ruta Constanța – București Nord. Pe una dintre puținele linii electrificate din țară, un tren parcurge cei 225 km în minimum două ore și șapte minute.

Pentru aceeași distanță:

-în Polonia, traseul Poznań-Grudziądz durează trei ore și 37 de minute;

-în Ungaria, traseul Budapesta-Debrecen se face în două ore și 35 de minute.

De asemenea, dacă un român pleacă din Gara de Nord spre munte, la Brașov, călătoria durează aproximativ două ore și un sfert. Este totuși mai mult decât îi ia unui maghiar să ajungă din Százhalombatta la Eger.

În schimb, pe ruta Brașov-Sibiu, trenul românesc face mai puțin decât îi ia unui maghiar să parcurgă traseul Jászberény-Székesfehérvár.

Trenurile de călători, întârzieri cumulate de peste 12 ani în 2024

Dacă în mod normal, un român își pierde mai mult timp decât un maghiar şi un polonez pentru aceeaşi distanță, acesta trebuie să suporte în plus şi situațiile neprevăzute când trenurile întâmpină probleme pentru a ajunge la destinație. 

Numai anul trecut, trenurile CFR de călători au înregistrat întârzieri care însumează 12 ani și 241 de zile, scrie Euronews. 

S-a ajuns la aceste întârzieri din cauza infrastructurii, a lucrărilor care se desfășoară pe anumite segmente, dar și din cauza materialului rulant de proastă calitate. Au fost foarte multe incidente în care locomotivele au luat foc, au avut probleme.

Foto: Agerpres

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro