La finalul acestui interval se regăseşte şi o perioadă calmă din punct de vedere politic, fără alegeri timp de trei ani (2021-2023), recomandată pentru aderarea la euro.
„Cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE. Presupunând că preconizata modificare a Constituţiei nu va elimina decalajul dintre alegerile parlamentare şi locale, pe de o parte, şi alegerile prezidenţiale, pe de altă parte, perioada cea mai calmă din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fără alegeri)”, a spus Isărescu, conform Mediafax.
„În cadrul tabloului de bord, PIIN rămâne singurul indicator situat în afara zonei de confort, însă corecţia acestuia este, în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată. Din perspectiva setului mai larg de elemente relevante pentru alegerea momentului propice (convergenţă reală şi economie politică), importante sunt: Finalizarea reformelor instituţionale în zona euro; Evitarea derapajelor interne; Cvasi-consens politic intern; Progrese vizibile în sfera convergenţei reale”, se mai arată în prezentarea susţinută de Mugur Isărescu.
În momentul intrării în Uniunea Europeană, în 2007, România urma să adere la zona euro în anul 2015, dar după declanşarea crizei financiare această ţintă a fost abandonată.
Citeşte şi: DECLARAŢIE SURPRINZĂTOARE a lui Victor Ponta în legătură cu eventuala candidatura a lui Mugur Isărescu la alegerile prezidenţiale Valeriu Stoica îl concurează la vinuri pe Mugur Isărescu  

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.