România a acceptat oferta Ucrainei de ajutor pentru doborârea dronelor rusești care violează spațiul aerian național

Întrebat ce ar trebui să facă România în legătură cu dronele rusești și dacă acestea ar trebui să fie doborâte, Zelenski a declarat: „Vom ajuta.(…) Cred că o vom face, categoric, și cu România. Lucrăm la asta. (Acordul – n.red.) include în primul rând expertiza noastră, să trimitem oameni de-ai noștri într-o țară sau alta. În scurt timp, documentele vor fi gata.”

Declarația liderului de la Kiev dezvăluie astfel că autoritățile de la București s-au răzgândit în ultimele două luni, cel puțin parțial, în privința felului în care Armata ar trebui să încerce să doboare dronele care intră ilegal în spațiul național. Până acum, MApN nu a doborât niciuna dintre zecile de aeronave fără pilot care au intrat ilegal în România, în Dobrogea, începând cu august 2023.

Numai în acest an, în România au intrat ilegal, cel puțin 14 drone rusești, potrivit ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță. Deși Ucraina și-a arătat disponibilitatea de sprinjin pentru doborârea acestor drone, România a refuzat până acum o astfel de colaborare.

În octombrie 2025, România a primit din partea SUA un sistem anti-dronă denumit Merops. În ianuarie, șeful Statului Major al Apărării din România, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că Armata Română va putea folosi „foarte curând” Merops.

Sistemul Merops este capabil să detecteze și să neutralizeze dronele chiar și când există bruiaj și a fost evaluat de aliați pentru integrarea în rețeaua de apărare antiaeriană a NATO.

La vizita precedentă în România, pe 12 martie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, declara că România nu solicitase până la acel moment, sprijinul experților din țara sa pentru contracararea dronelor.
Întrebat atunci dacă acordul semnat de el și omologul român, Nicușor Dan, privind producția de produse militare include și sprijinul experților din țara vecină pentru doborârea armelor fără pilot de către Armata Română, Volodimir Zelenski a răspuns: „Acest lucru depinde de dorința părții române. Astăzi vorbim de capacități de producție, pe teritoriul României, de coproducție”.

Acordul semnat la București pe 12 martie de președinții celor două țări, denumit „Declarația Comună de Intenție privind coproducția de materiale de apărare în România”, prevede coproducția de materiale de apărare în România, inclusiv drone. Documentul este însă doar o declarație și nu un angajament juridic.

Până acum, niciuna dintre părți nu a anunțat detaliile viitoarei producții care ar urma să fie finanțată cu 200 de milioane de euro, inclusiv prin programul SAFE al Uniunii Europene, care are însă limită de semnare a contractelor data de 31 mai anul curent.

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale au precizat pentru Libertatea că un potențial contract cu partea ucraineană ar putea fi semnat după acest termen.

Volodimir Zelenski a mai explicat pe 12 martie că parteneriatul cu România nu ar trebui să se limiteze la construirea de drone, ci la integrarea unui nou sistem de apărare în cel național existent, dar și al altor țări cu care Kievul a semnat deja contracte în acest domeniu (aproape 20).

„Experiența noastră este unică. Problema nu este să ai drone, ci problema este să integrezi aceste drone în sistemul de apărare, să ai softul specific. Cea mai importantă este experiența operatorilor de drone. Acestea vor fi necesare tuturor. Dronele zboară mii de kiliometri. De aceea, înțelegem că orice stat european poate fi în pericol.”, a subliniat Volodimir Zelenski.

Miercuri, 13 mai, la finalul summitului B9, președinții Ucrainei și României au discutat separat timp de peste 30 de minute. Ulterior, Nicușor Dan a scris pe contul său de Facebook că „Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă”, iar România își dorește ca industria locală „să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare.”

Libertatea a întrebat Ministerul Apărării Naționale (MApN), joi, 14 mai, după ultimele declarații ale celor doi președinți, dacă România intenționează să semneze una sau două înțelegeri referitoare la contribuție ucraineană la producția, respectiv apărarea împotriva dronelor.

MApN a răspuns că cel mai probabil este vorba despre un singur contract. Nu este clar când va fi semnat acesta.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro