„Cărei religii aparțineți?”, întrebarea-problemă de la recensământul populației. „Să pui ateu pentru că ai o problemă cu opulența preoților nu e o idee bună”

Recensământul populației 2022 a început în februarie, cu o primă etapă a preluării datelor din surse administrative. În această perioadă, până pe 15 mai, are loc autorecenzarea, care se face pentru prima dată în format online și presupune completarea de către fiecare persoană în parte a unui formular. 

La ce întrebări răspundem la autorecenzare

La autorecenzare, românii trebuie să completeze două chestionare: unul pentru locuință și unul pentru recenzarea persoanei. Primul cuprinde întrebări referitoare la tipul clădirii, la suprafața ei și la condițiile pe care le oferă. Al doilea conține, printre altele, întrebări despre starea civilă, despre cine este „capul gospodăriei”, educație, profesie, etnie sau religie.

Întrebarea legată de afilierea religioasă este cea care a stârnit dezbateri pe rețelele sociale. Aceasta sună așa: „Cărei religii considerați că îi aparțineți?”.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Opțiunile de răspuns cuprind o listă de 18 culte religioase, cele recunoscute de România la acest moment. Oamenii mai pot bifa și asociația religioasă cu care se identifică sau din care fac parte. Mai pot să se declare, de asemenea, fără religie, ateu sau agnostic.

„Fără religie”

La scurt timp după începerea etapei de autorecenzare, pe rețelele sociale au început să apară postări prin care oamenii îndeamnă la bifarea oricărei dintre ultimele trei opțiuni, chiar dacă au fost botezați creștin ortodox.

„În 2022, când avem opțiunea să ne autorecenzăm, poate ar fi o idee bună să trecem toți ateu, indiferent de credințele personale, dacă vrem ca BOR să nu mai fie stat în stat în România”, a scris jurnalistul Mihai Popescu pe Facebook.

„Dacă și pe tine te revoltă luxul deșănțat, nesimțirea, jegul moral, minciunile, teodosiile și abuzurile sexuale ale excesiv de prea fericiților din BOR, acum e momentul să îi lași fără bani”, a spus și scriitorul Doru Șupeală, consultant în marketing și business.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Nemulțumirea minorităților fără religie

Pe de altă parte, sunt cei care consideră că rezultatele ultimelor recensăminte nu reflectă cu adevărat afilierea religioasă, pentru că fie rezultatele au fost falsificate, fie oamenii s-au simțit constrânși de presiunile recenzorilor să răspundă într-un anumit fel.

Un alt sondaj făcut anul trecut arată că mare parte dintre români se declară credincioși, însă merg foarte rar la biserică.

„Este complet improbabil ca într-un stat modern, democratic, să întâlnești 99,5% dintre oameni cu o singură caracteristică”, spune pentru Libertatea Alexandru Toma Pătrașcu, scriitor și directorul Bucharest Science Festival, un eveniment de promovare a științei în România.

El este și fondatorul Asociației Secular-Umanistă din România, ONG care promovează cunoașterea științifică și separarea statului de biserică.

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Presiuni din partea recenzorilor

Toma Pătrașcu crede că discrepanța dintre datele recensământului și sondajele de opinie făcute anonim e cauzată în principal de faptul că în prima situație, oamenii se simt uneori constrânși să-și declare confesiunea creștin-ortodoxă, chiar dacă nu se regăsesc în ea, de teama de a fi stigmatizați de recenzor.

El dă exemplul unei recenzoare care „a făcut fețe-fețe” la măsurătoarea din 2011, când mama sa i-a spus că este atee.

În plus, instituția de statistică are un sfânt patron, pe Sfântul Dionisie Exiguul, ceea ce arată legătura fățișă dintre INS și BOR, crede Toma Pătrașcu. El crede că autorecenzarea va elimina în sfârșit „stânjeneala” celor care le vine mai greu să spună că nu se consideră religioși, de teama de a fi stigmatizați, și va elimina și posibilitatea ca răspunsurile să fie falsificate.

„Eu nu am avut nicio problemă să mă declar ateu. Dar știu oameni, mai ales în zona orașelor mai mici, care se simt ciudat să spună asta când îi văd pe cei din jur afișând mult apartenența lor religioasă”, explică Toma Pătrașcu.

O diferență de mentalitate

„În România, religia constituie în continuare un subiect foarte important în dezbaterea publică. Religia este vie, este foarte prezentă în societate. S-a văzut asta mai ales în pandemie, când am avut scandaluri cu repetiție: lingurița de împărtășanie, participarea la slujbă, sărutatul icoanelor. Asta e religia ortodoxă, e mult mai intimă”, spune Mirel Bănică, cercetător științific la Academia Română, specializat pe sociologia religiilor.

Mirel Bănică crede că biserica ortodoxă din România a trecut printr-o dublă „secularizare”: una provocată de modernitate și de noile generații care pun mai mult preț pe timpul lor, și una provocată de propriile practici, greșeli care i-au adus o scădere a încrederii oamenilor, prin abuzuri sexuale, încălcarea restricțiilor în pandemie, cheltuirea banului public, implicarea în politică.

Citând-o pe sociologa birtanică Grace Davie, care a lansat ideea de „believing without belonging”/„A crede fără a aparține”, cercetătorul român explică faptul că cei născuți după Revoluție încep să se înscrie din ce în ce mai mult în acest trend.

„Adică nu negați existența unei divinități, dar nu mai aparțineți instituțional”, punctează sociologul Mirel Bănică.

Pentru generația dumneavoastră, timpul are valoare. Și nu mai înțelegeți anumite ritualuri ale unei biserici, biserica ortodoxă în acest caz, ritualuri care în ochii dumneavoastră apar inutile și mari consumatoare de timp și energie.

Mirel Bănică, sociolog:

Apartenență versus practică

Institutul Național de Statistică definește religia ca fiind „un set de credințe și practici, de obicei implicând recunoașterea unei ființe divine, puteri sau principiu superior, prin care persoanele aleg să-și conducă viața atât în sens practic, cât și în sens moral, indiferent dacă aceste credințe și practici sunt reprezentate de un grup organizat sau organizație”.

Există o diferență între apartenență și practică. Apartenența ține de comunitatea religioasă din care o persoană face parte, de exemplu musulmană, creștin ortodoxă, catolică, protestantă. Practica ține de obiceiurile conforme acelei religii: mersul la biserică, rugăciunile, postul.

Întrebarea privind afilierea religioasă nu vizează practica, ci apartenența, adică religia în care o persoană consideră că se regăsește, explică pentru ziar Cătălin Raiu, expert în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe libertate religioasă și director de comunicare la INS.

De ce contează rezultatele privind afilierea religioasă?

„Răspunsul e calibrat la nivel individual, subiectiv, de fiecare persoană în parte. Fiecare persoană e chemată să distingă apartenența ei. Nu există un instrument obiectiv exterior care să ghideze persoana către această apartenență. Adică nu există niciun fel de constrângere, nu se cere nicio dovadă, niciun document. Deci fiecare este liber să treacă ce consideră”, spune Cătălin Raiu.

Recensământul unei populații este important, pentru că datele obținute stau la baza fundamentării politicilor publice pe următorii ani. După aceste informații se ghidează autoritățile atunci când iau decizii și când împart banii publici. De exemplu, în acest caz, banii alocați cultelor religioase se împart proporțional cu procentul credincioșilor declarați la recensământ.

De aceea, Alexandru Toma Pătrașcu spune că statul ar trebui să fie interesat tocmai de practică.

„Să ne gândim ca la membership-ul unui club. Ion Ionescu este membru în clubul religiei A. Sau nu. Statul nu încearcă să vadă dacă crede sau nu în Jedi sau într-o divinitate. Vrea să știe dacă beneficiază de serviciile oferite de clubul A ca să știe dacă clubul A primește mai mulți bani ca să ajungă și pentru el”, explică Pătrașcu.

„Dacă nu aderi la un set de credințe și practici, nu ar trebui să te declari religios”

Fondatorul ASUR crede că românii ar trebui să-și bifeze afilierea religioasă doar dacă într-adevăr respectă practicile religiei din care consideră că fac parte.

Dacă te duci la întâlnirile clubului, iei parte la activități, poți spune că ești membru al clubului. Dar dacă doar ai așa, o oarecare idee comună cu clubul respectiv, dar în realitate nu ai în practică nicio activitate comună cu el, ar trebui să treci că ești în afara tuturor cluburilor. Dacă nu aderi la acest set de credințe și practici, nu ar trebui să te declari religios.

Alexandru Toma Pătrașcu:

Sociologul Mirel Bănică spune că practica religioasă în ortodoxism este dificil de măsurat. Românii care merg doar de câteva ori în viață la biserică, la un botez sau la o înmormântare, ori aprind o lumânare într-o după-amiază, în drumul lor către casă, își vor spune ortodocși. Cercetătorul pune asta în oglindă cu catolicii, care sunt considerați buni credincioși dacă, de exemplu, merg în fiecare duminică la slujbă.

Un protest care ar duce „la falsificarea rezultatelor”

Întrebarea din recensământ este clară, spune el, în schimb: se referă la apartenență și la non-apartenență. Nu la contorizarea rugăciunilor. 

Despre mesajele online care îndeamnă la bifarea opțiunilor „fără religie”, „ateu” sau „agnostic” pentru ca Biserica Ortodoxă Română să scadă în procentele credincioșilor, Mirel Bănică atrage atenția că această formă de protest ar putea duce la falsificarea rezultatelor.

Românii au libertatea de a alege cum consideră, afirmă cercetătorul, după propria conștiință, fără să fie constrânși.

„Dar să pui ateu sau agnostic pentru că ai o problemă cu luxul și opulența în care spui că trăiesc preoții nu e o idee prea bună”, punctează Mirel Bănică.

Vor duce noile date la o mai mare acceptare religioasă?

Recensământul din 2022 va spune un pic mai mult despre România următorului deceniu. Ne va spune câți mai suntem în țară, câte dintre gospodăriile rurale fac agricultură de subzistență și, pentru că a fost introdusă posibilitatea autorecenzării, ar putea oferi o imagine mai clară a procentelor etniilor minoritate. 

Cercetătorul Mirel Bănică se așteaptă ca ponderea celor care își declară apartenența la biserica majoritară, adică biserica ortodoxă, să scadă, pe fondul migrării oamenilor spre alte culte sau pe creșterea procentului celor care se declară atei sau fără religie.

„Cred că acest recensământ va aduce un sentiment de împăcare mai mare. Sunt convins că va arăta un anumit avans al secularizării în România, în sensul că mai puțini oameni își vor declara apartenența la biserica majoritară, ci vor migra spre alte culte”, spune Mirel Bănică.

„Recensământul e și o oportunitate pedagogică. Statul vorbește societății despre faptul că în România suntem mai multe organizații religioase, suntem oameni de apartenență etnică diferită, vorbim limbi materne diferite. Cred că va duce la limitarea lipsei de acceptare”, crede și Cătălin Raiu, directorul de comunicare la INS.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro