Cuprins:
Casa Albă are un plan oficial de obținere a insulei arctice de la Danemarca, iar eforturile în acest sens mobilizează mai multe departamente din Guvernul american.
Donald Trump insistă să obțină Groenlanda
Groenlanda – cea mai mare insulă din lume, cu o suprafață de peste 2.166.000 de kilometri pătrați – îi oferă lui Trump, un fost dezvoltator imobiliar din Manhattan (New York), șansa de a realiza una dintre cele mai mari achiziții de teritoriu din istorie. Este vorba de un teritoriu imens a cărui valoare economică și strategică crește pe măsura topirii ghețarilor arctici.
Oficialii danezi afirmă în mod repetat că insula slab populată nu este de vânzare și nu poate fi anexată. Dar Trump și-a exprimat în clar hotărârea că o vrea pentru securitatea Statelor Unite și chiar a lumii libere. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională și chiar și pentru securitatea internațională și lucrăm cu toți cei implicați pentru a încerca să o obținem. O vom obține, într-un fel sau altul”, a spus el în discursul ținut în Congresul SUA.
Planul Casei Albe în privința preluării insulei arctice
Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă s-a întrunit de mai multe ori pentru a pune în practică dorința lui Trump și a trimis recent instrucțiuni specifice pentru departamentele implicate, potrivit unui oficial american.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_37af698838828869b1e1b8074a892088.webp)
Detaliile complete ale acestui plan sunt neclare. Dar, în pofida aluziilor lui Trump la posibilitatea recurgerii la forță, deliberările din Consiliul de Securitate Națională nu au luat niciodată în considerare în mod serios opțiunile militare, adaugă oficialul citat de The New York Times.
În schimb, se pune accent pe persuasiune prin constrângere și un efort de relații publice menit să-i convingă pe cei 57.000 de locuitori ai Groenlandei să se alăture Statelor Unite.
Consilierii lui Trump au discutat despre utilizarea reclamelor și a campaniilor pe rețelele sociale pentru a influența opinia publică de pe insulă, potrivit unui alt oficial american informat pe această temă.
Poate fi o bătălie dificilă. La alegerile de luna trecută din Groenlanda, un partid de opoziție care pledează pentru obținerea rapidă a independenței și legături mai strânse cu Statele Unite s-a clasat pe locul doi, dar numai cu un sfert din voturi.
Campania publică a început deja
Campania publică a administrației Trump se axează pe evocarea unei moșteniri comune între groenlandezi și poporul inuit nativ din Alaska, pe care îi despart o distanță de aproximativ 4.000 de kilometri. Conform unei versiuni, inuiții din Groenlanda ar fi descendenți ai unor oameni care au migrat acum câteva sute de ani din Alaska, iar limba oficială a insulei ar deriva din dialectele inuite originare din Canada arctică.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_51d45434619dfd1db3ce261315a92e3e.webp)
Consilierii lui Trump au început deja să prezinte cazul public, susținând că Danemarca nu prea a avut grijă de insulă și că numai Statele Unite o pot proteja de posibilii invadatori ruși și chinezi. Mai mult decât atât, numai Statele Unite i-ar putea „îmbogăți” pe groenlandezi. De asemenea, administrația Trump le reamintește în mod constant groenlandezilor că Statele Unite i-au apărat pe vremuri.
Luna trecută, cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite a publicat pe rețelele sociale un videoclip de 90 de secunde în care omagiază „sângele și curajul” trupelor americane desfășurate pe insulă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939 – 1945) pentru a preveni o invazie nazistă după ce trupele lui Adolf Hitler au ocupat Danemarca.
Deși Danemarca spera că forțele americane vor pleca odată cu încheierea războiului, acest lucru nu s-a întâmplat. Statele Unite încă mențin o bază militară în Groenlanda, la Pituffik.
Câte 10.000 de dolari pentru fiecare locuitor din Groenlanda
Administrația Trump examinează și scenariul asigurării unor stimulente financiare, inclusiv posibilitatea de acorda anual câte 10.000 de dolari pentru fiecare groenlandez în schimbul subvenției anuale de 600 de milioane de dolari pe care Danemarca o oferă insulei.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9d3772f853a3be9ee80c2de8b0f7e6aa.webp)
Unii oficiali din administrația Trump cred că aceste costuri ar putea fi compensate din noile venituri din extracția resurselor naturale ale Groenlandei, care includ pământuri rare, cupru, aur, uraniu și petrol.
Administrația Trump consideră că dispune de un capital uman și de o putere industrială prin care poate exploata și dezvolta mai bine insula decât Danemarca.
Groenlanda, o țintă de lungă durată a Americii
Dacă unii analiști spun că unele zone ale Groenlandei sunt prea friguroase pentru exploatarea resurselor minerale, alții cred că ideea nu este absurdă pe fondul încălzirii globale. Încălzirea simțită la nivel planetar a deschis, de asemenea, noi rute maritime prin Arctica pentru transportul comercial, precum și pentru navele militare chineze și ruse.
Dar insistențele lui Trump de a obține într-un fel sau altul Groenlanda, pe lângă Canalul Panama și transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat al Americii, aduc aminte de tendințele imperialiste de pe vremuri. Dacă eforturile de persuasiune ale administrației Trump nu vor duce la îndeplinirea scopului, este posibil ca președintele american să-și intensifice tactica.
Donald Trump nu este singurul președinte american care s-a gândit să preia controlul asupra Groenlandei. În 1946, administrația Truman a oferit Danemarcei aproximativ un miliard de dolari în schimbul insulei.
Danemarca opune o rezistență acerbă în fața lui Donald Trump
Danemarca exercită de secole diferite forme de control asupra Groenlandei și o consideră parte a regatului său din 1953. Astăzi, Groenlanda își gestionează singură afacerile interne cu un buget subvenționat în proporție de până la 60% de Danemarca. La rândul ei, Danemarca este responsabilă de politica de apărare și externă a insulei. În general, liderii politici groenlandezi pledează pentru independență, dar au opinii diferite asupra a cât de curând ar trebui să se întâmple și dacă să se apropie de Statele Unite.
La rândul lor, politicienii danezi sunt furioși din cauza cererii lui Trump și insistă că groenlandezii trebuie să-și determine singuri propria soartă. În timpul unei vizite în Groenlanda, săptămâna trecută, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a condamnat „presiunile și amenințările” administrației Trump.
Așadar, pe fondul rezistenței acerbe a Danemarcei, administrația Trump urmărește să-i curteze direct pe groenlandezi.

Rahan5 • 11.04.2025, 16:17
Titlul Articolului sare in ochi ! : ,,Casa Albă are un plan oficial privind anexarea Groenlandei. Primele detalii cunoscute public"................Dar unde e asa zisul ,,Plan de Anexare" ?. _Din Articol nu rezulta nici un ,,Plan de Anexare"!. Cel mult este o ,,Oferta de Cumparare a Groenlandei"!. Eu personal am un sfat: E bine sa nu ne jucam cu cuvintele doar pentru a pune ,,gaz pe foc" pentru rating !.

Rahan5 • 11.04.2025, 21:07
Rahan5 • 11.04.2025, 16:17
Titlul Articolului sare in ochi ! : ,,Casa Albă are un plan oficial privind anexarea Groenlandei. Primele detalii cunoscute public"................Dar unde e asa zisul ,,Plan de Anexare" ?. _Din Articol nu rezulta nici un ,,Plan de Anexare"!. Cel mult este o ,,Oferta de Cumparare a Groenlandei"!. Eu personal am un sfat: E bine sa nu ne jucam cu cuvintele doar pentru a pune ,,gaz pe foc" pentru rating !.
Pentru un asa zis ,,Plan de Anexare" a Groenlandei este necesara constituirea Programului de Navigatie a flotei SUA din Norfolk- Virginia urmata de debarcarea propriuzisa si ocuparea prin violenta armata a localitatilor din sud estul- Groenlandei. Cei 56.000 de locuitori sunt aproape toti concentrati acolo._Deci, puterea militara care debarca si ocupa sud-estul Groenlandei se poate spune ca a ocupat militar Teritoriul Groenlandez. Poate debarca oricine, inclusiv China !. Cam 5000 de infanteristi marini sunt suficienti.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d0ef0a283cc1be265c01c6c57a895fd3.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_bfb3b8675ac401fa9b627f2a66817c94.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b99ae7da4980a72c5581437ae66b63b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_504ee18886cbbd6c02ec6c5c54a67344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3b2ddd42d866d833a6e31317846d6641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a02e44b8f6707fcfb8f8921d528c3a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5d065912cddec15dee9619cb0d479888.jpg)