Benone Sinulescu a copilărit și și-a descoperit talentul muzical în Siriu. În curtea casei părintești a făcut primii pași, acolo și-a format primele amintiri. Gospodăria în care a copilărit era precum un loc sacru pentru el, pe care nu l-a uitat niciodată, mai ales că revenea pe meleagurile natale ori de câte ori avea ocazia.
Acum, conform Adevărul, casa părintească a lui Benone Sinulescu din Siriu va deveni muzeu. Decizia de a transforma locuinţa în obiectiv turistic le-a aparţinut rudelor şi autorităţilor locale.
Se știe că, după ce părinții lui Benone Sinulescu s-au stins din viață, casa a rămas în grija unor veri de suflet, care îl întâmpinau cu mare dragoste pe artist atunci când acesta revenea pe meleagurile natale. Locuința e de mulți ani nelocuită, însă cei de acolo au grijă să o mențină curată și să conserve mobilierul.
„Când ajungea în Siriu, venea la casa părintească. Stăteam la discuţii şi depănam amintiri despre părinţi. Se ducea la cimitir, aprindea lumânări la mormintele părinţilor, după care pleca cu ochii în lacrimi că părăseşte Siriul”, a povestit Gheorghe Piruşcă, vărul interpretului, pentru Adevărul.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/12/casa-benone-sinulescu-muzeu-4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0768c5758280859ffe0902568134435e.jpg)
Casa de la Siriu are trei camere, în care obiectele de decor au acelaşi amplasament pe care l-a ales, cu ani în urmă, Benone Sinulescu.
Printre obiectele care au mai rămas acolo se află numeroase discuri de vinil, zeci de fotografii care îl surprind pe Benone Sinulescu alături de părinţi şi prieteni. Pe un perete, la loc de cinste, este fotografia Nadiei Comăneci, care are şi un autograf: „Lui Benone de la Nadia Comăneci, 9.IX.1977”.
În ultimii ani de viață, Benone Sinulescu s-a mutat în comuna Bârzava, din judeţul Arad, acolo unde avea o casă cu grădină, moştenită de soţia lui.
Viața și cariera lui Benone Sinulescu
„Prin pădurea bradului/Trece mama Radului, măi/Din ochii negri lăcrimând/Și de Radu întrebând/Radu mamii, Radule!” sunt versurile care l-au transformat pe Benone Sinulescu în unul dintre cei mai apreciați cântăreți de muzică populară, cunoscut de toate generațiile.
Pentru nea Beni, așa cum îl alintau fanii și apropiații lui, munca şi agitaţia vieţii de artist n-au încetat nicio clipă. Benone Sinulescu a cântat neobosit până la 80 de ani. De altfel, așa cum însuși mărturisea, nu exista fericire mai mare decât aceea de a fi pe scenă. „Nici nu ştiu cum au trecut. Au fost ani superbi, nu mulţi dintre confraţi de-ai mei se pot mândri că au cântat alături de marii monştri sacri ai muzicii româneşti: Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ion Luican, Ioana Radu, Mia Braia. Eu am făcut asta, am scos imediat capul printre ei şi am ajuns cunoscut. Iar acum, mă văd în continuare tânăr şi ferice, de parcă nici n-au trecut atâţia ani. Dar şi acum sunt fericit, fiecare parte a vieţii are farmecul ei”, mărturisea cântărețul în 2012, când a sărbătorit 55 de ani de carieră. „Mă bucur că la vârsta mea mai cârâi. E realmente o bucurie. La o aşa vârstă se întâmplă să mai scârţâi. Dar eu sunt al naibii, ştiu“, puncta el cu umor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_57832e127fca5c661527595b2bfa4500.jpg)
Un deceniu mai târziu, glasul lui Benone Sinulescu se stingea, înconjurat de cei care l-au iubit cel mai mult, printre care soția lui, Elena Sinulescu, cea care i-a fost alături vreme de 40 de ani.
Foto: Fanatik
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_10d257121b3978604abb95bff821272b.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_2f1bf833e3c81cb55f96784ad0d23012.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_149077127f6b8ac8cd088e9d6efb244a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f10e2e4596290898f67c70b969cfa78e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_833aeb5e3dc1b9741ec5b82dda597d5c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_0d8370a273fa60501805295ce8469772.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_f7488ef15e8f4169559c7d48e79a801c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_1600386d7f3792037a7fe4b886716daa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_6c72680cb76f38d9f920c6da569454c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ac87c50022ff6a2dec96b4f78490a172.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.