Câștigătorii Campionatului Mondial de Robotică sunt din Arad. Patru dintre ei explică și ce-i lipsește școlii românești

„Am creat istorie! Suntem extrem de bucuroși că am reușit să facem ceea ce mulți credeau imposibil, chiar și noi: am câștigat Campionatul Mondial de Robotică din Houston!!! Suntem prima echipă internațională care a câștigat campionatul. Suntem mândri că am putut aduce victorie Aradului, României și comunității FTC (First Tech Challenge) din România!”, a scris echipa Delta Force pe pagina sa de Facebook.

Nu sunt singura echipă românească cu rezultate la acest concurs: Briana Stan din echipa RobotX de la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Hunedoara a luat premiul „Deans List Winner”, echipa InfO1 Robotics de la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești a primit distincția „Blast of Energy” și echipa Tea-Borgs de la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu s-a clasat pe locul opt din 80 de echipe la Divizia Jemison.

Trei dintre echipe s-au calificat la concursul din SUA fiindcă au obținut primele locuri la Campionatul Național de Robotică, parte din programul BRD First Tech Challenge România. Vor reveni cu toții în România pe 26 aprilie.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

„Dau tot ce-i mai bun din mine pentru a câștiga, dar păstrez o relație bună cu ceilalți concurenți”

Octavian Dragoș Botoșan, căpitanul echipei câștigătoare Delta Force, a povestit pentru Libertatea ce a însemnat competiția care adună cei mai tari elevi la robotică din lume, din Mexic până în Taiwan. „Una dintre filozofiile de bază ale concursului pe care am dobândit-o este cea de a fi Gracious Professional, adică să dau tot ce-i mai bun din mine pentru a câștiga, dar în același timp să-mi respect și să păstrez o relație bună cu ceilalți concurenți”, spune elevul.

Echipa sa a trecut de opt meciuri de calificare și în final a rămas în competiție cu două echipe americane, una din Colorado și alta din Florida. Românii au avut în final punctajul cel mai mare din concurs.

„Școala românească trebuie sa introducă mai multe elemente de STEM și de învățare prin experimentare și prin practică. Prin construcția robotului am învățat fizică, matematică, inginerie, programare și multe altele într-un mod distractiv, nu stând pe scaun la birou câteva ore cu o carte în mână, așa cum învățam pentru școală”, a explicat Octavian.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Sugestia unui elev: parteneriate între școli și companii

Ștefan Soare, mentor tehnic al echipei InfO1 Robotics, e de acord cu Octavian și adaugă: „Părerea mea e că școala românească ar trebui să treacă pe un mod de predare ceva mai modern, cu mai multe activități practice și mai puține chestii teoretice.”

Theodor Vulpe, căpitanul echipei Tea-Borgs, oferă și o idee despre cum ar putea robotica să ajungă o preocupare constantă în școli. „Un mod de a face asta ar fi încheierea de parteneriate între școli și diferite companii din comunitatea locală pentru a arăta copiilor ce înseamnă acest domeniu al automatizării și utilitatea robotizării mecanismelor din viața noastră.”

De la concursurile de robotică la Universitatea Harvard

Rareș Avram, fost concurent la BRD First Tech Challenge, a fost mentor al echipelor românești la campionatul din SUA. Este și student în anul al doilea la Universitatea Harvard, instituție pe locul trei în lume în topul internațional QS. În România a fost și un obișnuit al olimpiadelor, de unde a adunat multe medalii de-a lungul timpului. Și olimpiadele, și concursurile pe echipe l-au modelat în tânărul de azi care a rămas fidel visului său din copilărie: să vindece boli incurabile cu ajutorul informaticii.

Recomandări

Ionela Maria Ciolan, cercetătoare în politica de securitate a UE: „Europa nu mai este sigură. Trebuie să ne pregătim pentru o eră de competiție geopolitică acerbă”

Consider că experiența olimpiadelor te structurează ca elev și nu numai. În mod evident, participând constant la competiții de genul acumulezi mai multă materie, dar trecând la lucruri concrete, îți oferă o anumită încredere în propria persoană și te coordonează spre a fi mult mai disciplinat și stăpân pe sine.

Rareș Avram, student la Harvard

Înainte să fie acceptat la Harvard, Rareș spunea că dacă ar fi ministrul educației, ar prioritiza schimbarea programei școlare. Doi ani mai târziu nu și-a schimbat opinia: educația nonformală și practica trebuie să-și găsească locul în sălile de clasă de la noi. „Elevii cer lucruri palpabile, nu caiete pline de informații predate și analizate prin exerciții, ar trebui să ne axăm mai mult pe alegerile elevilor, oferindu-le șansa de exprimare și pe sistemul lor de acumulare, care din punctul meu de vedere ar trebui să fie prezent într-un mediu mult mai confortabil și prietenos pentru ei”, spune tânărul.

Studentul la Harvard e recunoscător că a putut să participe la competiții în care câștigă echipa, nu doar un individ. BRD First Tech Challenge este una dintre ele care astăzi atrage echipe din 20% dintre liceele românești. După șapte ani de la prima ediție a concursului, astăzi sunt implicați în concurs aproape 13 mii de elevi și două mii de profesori din 84 de orașe.

„O țară educată înseamnă o țară de viitor”

Flavia Popa, secretar general al BRD Groupe Societe Generale, companie care a investit până acum peste două milioane de euro în programe de educație, spune că i-ar fi plăcut când era elevă să participe la astfel de competiții. Doar că atunci nu existau. „Îmi aduc aminte de singurele competiții la care puteam participa – olimpiadele. Eram independentă, cu o foaie în față și scriam, și ieșeam cu o față roșie de acolo după trei ore. Singurele lucruri pe care le făceam în echipă erau competițiile sportive și revista liceului. Mi-ar fi plăcut la nebunie să existe așa ceva.”

Atunci când și-au ales proiectele în care să investească, cei de la BRD au vrut să vadă proiecte concrete la problemele societății. „Obiectivul nostru a fost să generăm o modernizare a sistemului și din perspectiva asta putem spune că ne-am atins obiectivul. Atunci când ne-am așezat axele spre care să ne focusăm interesul, puterea de muncă și financiară, am plecat de la ideea că un copil educat e un om cu viitor. O țară educată înseamnă o țară de viitor. Am ales să ne implicăm în programe de educație care ar trebui să rezolve nevoi sistemice”, a mai spus Flavia Popa.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

BRD susține, alături de site-urile Scena 9 și Mindcraft Stories, și platforma educațională Școala 9, al cărei conținut este asigurat de echipa Libertatea. Cu toate acestea, acest text nu este unul publicitar și nici nu a fost văzut de reprezentanții BRD înaintea publicării.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro