Cuprins:
Zăcământul este prelucrat și vândut în străinătate
Societatea din Munții Apuseni exploatează cel mai mare zăcământ de cupru din țară, la Roșia Poieni, estimat la 900.000 de tone.
În cariera uriașă, minereul este transportat cu ajutorul supercamioanelor și al unor benzi transportoare, ajungând la uzina de prelucrare din Dealul Piciorului, comuna Lupșa. În continuare, zăcământul este prelucrat într-o formă primară și apoi vândut în străinătate.
Ca urmare a închiderii tuturor combinatelor care prelucrau minereul de cupru în România, compania minieră Cupru Min SA vinde concentratul unui trader străin care îl transportă în afara țării. Anual, în lunile ianuarie-februarie, Cupru Min SA organizează o licitație internațională pentru vânzarea concentratului de cupru exploatat în cariera de la Roșia Poieni.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/uzina-dealul-piciorului-1024x683.jpg)
Două camioane transportate în 16 colete
„Am livrat cele mai mari camioane vândute vreodată în România. Am transformat doi giganți în 16 colete. Cu o capacitate uriașă și performanțe de neegalat, aceste camioane sunt gata să își demonstreze eficiența și rezistența în cele mai provocatoare medii de lucru”, transmite operatorul economic care a intermediat vânzarea celor două autobasculante cu o capacitate de transport de peste 100 de tone fiecare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1049dcf82524d85983d605a1d1185ce5.jpg)
Valoarea unui astfel de camion uriaș a fost mai mare de 1 milion de euro. Cupru Min deține în parcul auto și alte supercamioane, capacitatea maximă de transport a acestora fiind de 90 de tone.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/alte-camioane-cuprumin.jpg)
O anvelopă pentru CAT 777 costă 12.000 de euro
Cele două autobasculante CAT 777, asamblate la fața locului, pentru că era imposibil transportul acestora pe șosele, dețin câteva recorduri în domeniu. Motorul are o putere totală de 711 kW și dezvoltă o viteză maximă, în treapta a șaptea, de 67 km/h.
Capacitatea rezervorului este de 1.140 de litri, iar sistemul de răcire necesită 212 litri de lichid special. Motorul are nevoie de 222 litri de ulei, iar sistemul de frânare trebuie completat cu 420 de litri de lichid.
Sistemele de direcție și de transmisie necesită, de asemenea, o cantitate de 185 de litri de ulei. Una dintre cele șase anvelope necesare supercamionului are o greutate de 1,3 tone și o înălțime de 2,7 metri. O astfel de anvelopă costă circa 12.000 de euro.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_79071763ce178b3e4c1c8db1ef183910.jpg)
Autobasculanta are o înălțime totală de 4,7 metri, o lungime de 10 metri și o lățime de 5,2 metri. Fără încărcătură are o greutate de 65 de tone. Cele două camioane vor contribui la creșterea capacității de exploatare a societății din județul Alba.
:contrast(8):quality(75)/https://mediacdn.libertatea.ro/unsafe/870x0/smart/filters:format(webp):contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/camion1.jpg)
Companie de stat profitabilă
Ministerul Economiei este acționar unic la Cupru Min SA Abrud. Societatea are aproximativ 500 de angajați și a raportat, pentru primul semestru din 2024, un profit de 46,8 milioane de lei, raportat la o cifră de afaceri netă de 208 milioane de lei.
Bugetul aprobat de Guvernul României a prevăzut, pentru activitatea din întregul an 2024, un profit net de aproape 60 de milioane de lei (12 milioane de euro) și venituri totale de circa 390 de milioane de lei (78 de milioane de euro). Cu aceste cifre, Cupru Min este una dintre cele mai profitabile companii de stat din România.
Activitatea este însă influențată mult de cotația cuprului pe bursa de metale de la Londra, precum și de prețul energiei electrice. În 2023, evoluțiile negative au dus la pierderi anuale de aproape 20 de milioane de lei (4 milioane de euro).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_044f0d77ca71175908ee1920446c1950.jpg)
Recent, Cupru Min Abrud a lansat licitația internațională pentru vânzarea a 45.000 de tone de concentrat de cupru uscat ce va fi prelucrat în acest an. Deschiderea ofertelor va avea loc în 6 februarie 2025.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/uzina-cuprumin1-1024x684.jpg)
Concentratul de cupru, vândut în China
În ultimii ani, traderii internaționali care au obținut contractul au fost Trafigura Group din Singapore și Glencore PLC din Elveția, cei mai mari operatori de tranzacții de materii prime din lume.
Anual, din minereul exploatat în Munții Apuseni se obține cantitatea de 5.000 de tone de cupru. Prețul actual la bursa de metale de la Londra este de circa 9.200 de dolari pentru o tonă de cupru.
În lipsa unui combinat care să prelucreze concentratul de cupru în țară, traderii îl transportă în străinătate, în special în China. Până în 2007, concentratul era prelucrat la combinatul din orașul Zlatna.
În ultimii ani, reprezentanți ai Guvernului care au vizitat exploatarea minieră din Alba au promis construirea unui nou combinat în România, dar niciuna dintre aceste afirmații nu s-a materializat.
Fostul ministru al economiei, Ștefan Radu Oprea, a susținut o posibilă investiție în parteneriat cu o companie din Turcia (Eti Bakir), care a cumpărat în 2021 societatea falimentară Moldomin Moldova Nouă.
Proiect megalomanic al regimului comunist
Cariera de la Roșia Poieni deține 65% din zăcământul de cupru estimat a exista în subsolul României. Are o suprafață de peste 300 de hectare și o adâncime de aproape 360 de metri. Cariera are 24 de trepte cu o înălțime de 15 metri fiecare.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/01/cariera-rosia-poieni-1024x683.jpg)
Uzina şi cariera de pe muntele aflat la aproape 1.000 de metri altitudine, între Roşia Montană şi Lupşa, a fost un alt proiect megalomanic al economiei planificate din perioada comunistă.
Sate întregi au dispărut pentru a face loc acestor investiţii, cum ar fi iazul de la Valea Şesii, unde este depozitat sterilul rezultat din activitatea de prelucrare a minereului. Cu toate acestea însă, exploatarea minieră de suprafaţă a dat de lucru la mii de oameni din zonă.
În regimul comunist, circa 5.000 de persoane lucrau la Roşia Poieni. În prezent, numărul acestora este de 10 ori mai mic. Exploatarea efectivă a carierei a început în anul 1978, iar producţia de cupru a demarat în 1983.
Exploatarea produce, pe lângă cupru, milioane de tone de rocă seacă neinteresantă economic.
Aceasta trebuie degajată din crater şi este vărsată peste marginea carierei, în trei halde. Cei trei noi munţi, care modifică geografia locului, deşi lipsiţi de condiţiile necesare vieţii, s-au îmbogăţit în ultimii trei ani cu o vegetaţie atipică zonei: mesteceni şi ciulini. Suprafaţa uriaşă a carierei face ca aceasta să fie vizibilă chiar şi din satelit.
Fotografii: Facebook/ Județul Alba, cuprumin.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Rafi22 • 01.02.2025, 08:12
În loc sa vindem produsul finit sa avem profituri pe măsură, vindem pe nimic sa cumpărăm camioane produse de alții...la fel cum vindem pădurile, cerealele si ne vaitam ca nu avem bani pentru dezvoltare

dabaca2020 • 31.01.2025, 17:03
Daca ,bine imi amintesc ,acest mare camion ,parca se aseamana cu acel camion produs romanesc parca la Uzinele Marsa si se numea DAC 120 ?? Asa se aspunea ca,a r fi fost un vis al ,lui Ceusescu ,care s-a pus in practica !

Realist2023 • 31.01.2025, 19:01
dabaca2020 • 31.01.2025, 17:03
Daca ,bine imi amintesc ,acest mare camion ,parca se aseamana cu acel camion produs romanesc parca la Uzinele Marsa si se numea DAC 120 ?? Asa se aspunea ca,a r fi fost un vis al ,lui Ceusescu ,care s-a pus in practica !
Da, intre 1988-1990 chiar s-au fabricat la Brasov 20 de camioane de 120 de tone, replica dupa un model american / dar mai lasa-ma cu Ceausescu, ROMANII le-au fabricat ! Numai ca lumea nu sta pe loc, tehnologia avanseaza constant si camionul gigant cvasi-romanesc a devenit istorie ...
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_8a2de13b42e24e1764d32a9cccf04495.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_838d7710e2cff83b7d1cc9f8f6501117.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_c952fd6a6710c70aabd963f93a469e8f.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e1dc642cc80044169d3ee5c5a651c5f4.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c2e4f004d7cd8a7610ecaab17bd352b7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_db78b0d65d3b1b16f647b6eb6de28dd9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_1a36131361fabd4f831cc43a564c4a6e.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9cd4b8c31889dc5ded86db60a4db65b9.jpg)