Cât costă poalele-n brâu la Târgul de Mărțișor: unii români țin post cu chipsuri de șorici

Preparatele tradiționale, vedete la Târgul de Mărțișor din București

A început numărătoarea inversă până la data de 1 martie așa că în București s-au deschis primele târguri de mărțișor. În curtea Ministerului Agriculturii, vânzătorii au adus produse tradiționale din toate colțurile țării.

De la slănina de porc afumată, la borcanele cu zacuscă și celebra brânză de burduf, până la poale-n brâu și chipsuri din șorici, toate atrag atenția pofticioșilor. Produsele tradiționale se vând la prețuri piperate în târgul din București.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Cât costă poalele-n brâu, brânza de burduf și kilogramul de nuci în Târgul de Mărțișor

Zeci de comercianți din toată țara au venit la Târgul de Mărțișor de la Ministerul Culturii. Așa cum spuneam, produsele tradiționale nu se vând la prețuri mici. Unele dintre delicatese au chiar prețuri piperate, însă doritorii au scos din buzunar cât a fost nevoie ca să-și satisfacă pofta.

Pentru un kilogram de brânză de burduf, clienții trebuie să plătească 55 de lei, în timp ce un kilogram de cașcaval de casă ajunge la 80 de lei. Slănina afumată se vinde la prețul de 6.5 lei /100 de grame.

Poalele-n brâu costă 12 lei bucata. Pentru un kilogram de miez de nucă, românii trebuie să scoată din buzunar nici mai mult și nici mai puțin de 50 de lei.

Chipsurile din șorici, o vedetă în Târgul de Mărțișor

Chipsurile din șorici de porc sunt o noutate la Târgul de Mărțișor. Deși este post, mulți dintre români au fost curioși să le încerce. O pungă costă 15 lei.

„Ideea a venit așa din joacă. Am încercat să exploatăm șoricul, la noi fiind cu tradiție din generații și să-l aducem într-o zonă mai modernă, a zilelor noastre. Așa a ieșit un chips crocant”, a spus vânzătorul pe care fotoreporterul Libertatea.ro, Dumitru Angelescu, l-a găsit la stand.

La ce prețuri se vând mărțișoarele în București

Cu doar câteva zile înainte de 1 Martie, tarabele din București sunt pline de mărțișoare de toate tipurile și pentru toate bugetele.

Cele mai accesibile modele sunt cele tradiționale, cu șnur alb-roșu și simboluri simple ale primăverii, și pot costa în jur de 3 lei la standurile din piețe sau pe stradă. Pe lângă acestea, se găsesc și variante mai elaborate sau handmade, care pot avea prețuri mai mari în funcție de material, design și complexitatea lucrării.

Oferta este variată, cu mărțișoare care se potrivesc pentru toate buzunarele, de la modele simple, tradiționale, până la accesorii personalizate sau lucrate manual.

Femeile au intrare gratuită la Muzeul Antipa de 1 Martie

Muzeul Antipa din București oferă intrare gratuită femeilor — doamnelor și domnișoarelor — duminică, 1 martie 2026, între orele 10:00 și 18:00, cu ocazia Zilei Mărțișorului, potrivit unui comunicat al instituției.

Vizitatoarele sunt invitate să sărbătorească începutul primăverii și să descopere expozițiile muzeului fără a plăti bilet.

Pentru restul publicului, muzeul funcționează cu taxă de intrare: 32 de lei pentru adulți, 8 lei pentru elevi și studenți, iar pensionarii beneficiază de o reducere de 50%.

Cum a pornit tradiția Mărțișorului în România

Mărțișorul este una dintre cele mai vechi și iubite tradiții din România. Se sărbătorește în fiecare an pe 1 martie și marchează începutul primăverii. În această zi, oamenii oferă mărțișoare – mici simboluri legate cu un șnur alb-roșu – persoanelor dragi, în special femeilor.

Șnurul alb și roșu are o semnificație aparte. Roșul este asociat cu viața, iubirea și energia, iar albul simbolizează puritatea și începutul unui nou anotimp. Împletite împreună, cele două culori reprezintă echilibrul dintre iarnă și primăvară, dintre frig și căldură.

Tradiția are rădăcini foarte vechi, încă din perioada dacilor. Se spune că, în trecut, mărțișorul era purtat ca talisman pentru noroc și protecție. Oamenii credeau că aduce sănătate, belșug și un an bun.

De obicei, mărțișorul se poartă prins în piept sau la mână, timp de câteva zile sau chiar toată luna martie. În unele zone ale țării, după ce este dat jos, șnurul este legat de ramurile unui pom înflorit, ca semn de speranță și dorință împlinită.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro