Pentru români, contează mai mult munca decât prietenii, distracţia sau religia, arată un studiu realizat în 94 de ţări, care a încercat să afle cele mai importante valori şi credinţe ale diferitelor state ale lumii.

Potrivit studiului realizat de World Values Survey, românii prioritizează familia şi apoi munca. În plan secund în topul valorilor lor se află prietenii, timpul liber (distracţia), politica sau religia. „Din acest punct de vedere suntem grupați cu alte țări în care nivelul de trai nu e la cote extrem de înalte: Grecia, Bosnia, Peru, Mexic. Țările cu venituri medii extrem de înalte pun pe primul loc prietenii sau timpul liber (Canada și Japonia)”, susţine sociologul Barbu Mateescu.

Cât de harnici sunt românii? Sociolog: „În Germania, zidarul nu pune prize, cheamă un electrician. Ai noștri ridică o casă de la fundaţie”
Barbu Mateescu | Foto: Agerpres

Ceea ce pare să vedem este o conștientizare a românilor cu privire la faptul că, din punct de vedere financiar ei nu se află unde trebuie, munca trebuind în consecință să fie prioritizată.

Barbu Mateescu, sociolog:

Psihologul Esther Perel spune că munca a devenit o componentă importantă a identităţii oamenilor odată cu tranziţia de la banda de fabrică la birourile din corporaţii. Potrivit acesteia, munca nu mai este un simplu mijloc de trai sau locul în care doar semnăm condica, întrucât astăzi vorbim despre vocaţie, devotament sau despre împlinirea unui scop personal la serviciu.

Profesia a devenit un element esenţial al identităţii noastre, care poate fi chiar definitoriu pentru noi”, crede şi sociologul Alfred Bulai.

Stăm la serviciu cel mai mult din Europa. Cu ce rezultat?

Cum se manifestă această latură identitară în eficienţa noastră? Anul trecut am avut cea mai mare creştere a productivităţii muncii pe cap de locuitor la nivel european, arată datele Eurostat. Astfel, România s-a situat pe primul loc, cu o creştere de 16,2% a productivităţii muncii, faţă următoarele două clasate, Irlanda şi Croaţia, care au înregistrat creşteri de 9,2%, respectiv 9,1%.

Totuşi, deşi am avut, începând din 2005, cea mai mare creştere a productivităţii muncii dintre statele membre, România încă se află mult sub media europeană: 12.900 de euro/an este suma medie per salariat, faţă de media statelor UE de 47.100 de euro/an.

În plus, conform datelor Eurostat, angajaţii din România lucrează cel mai mult din întreaga Uniune Europeană: în medie, 40,5 ore pe săptămână. Țările care au cel mai lejer program din UE sunt Olanda, cu 29,3 ore pe săptămână, Danemarca, cu 32,6 ore şi Norvegia, cu 33,5 ore pe săptămână.

Sunt aceste date suficiente pentru a spune că angajaţii din România lucrează mai mult, dar cu rezultate mai slabe la nivel macroeconomic? Sociologul Barbu Mateescu se fereşte de generalizări: „Intensitatea și productivitatea muncii diferă foarte mult între marile aglomerări urbane și orașele mici, unele domenii de activitate bugetară și altele, arii în care activitatea e constantă (ex. hipermarketuri) și în care cunoaște fluctuații abrupte (gig economy, turism, chiar și părți din societatea civilă). De asemenea avem români care muncesc sezonier în străinătate și parțial în România, ceea ce produce contexte foarte diferite pentru muncă”.

Cum ne comportăm la locul de muncă?

Sociologul Alfred Bulai susţine că, atunci când analizăm cât de muncitori şi cât de eficienţi sunt românii, trebuie să ţinem seama şi de modelul cultural prin care ne raportăm la munca noastră. „Noi avem un model cultural de supravieţuire, în care am fost învăţaţi să ne adaptăm. În Germania, zidarul nu pune prize, ci cheamă un electrician. Pe când patru muncitori români ridică o casă de la fundaţie la finisaje. Nu pun ei totul extraordinar, că nu pot fi specialişti în toate, dar reuşesc”, crede Alfred Bulai.

Psihologul Daniel David descrie, într-un eseu despre muncă în contextul profilului psihocultural al ţării, caracteristicile angajatului român care priveşte jobul său drept un mecanism de supravieţuire: „neîncurajarea diferenţierii şi a performanţei care duce la diferenţiere, pasivitate şi relaţii submisive cu superiorii, frica de schimbare şi de inovare sau vânarea şi pedepsirea greşelilor”. Daniel David este de părere că acest comportament poate conduce la insatisfacţie profesională şi că munca ar trebui să fie privită şi drept un mecanism de emancipare.

Prin comparaţie cu stilul de muncă al angajaţilor din Statele Unite al Americii, psihologul Daniel David a extras cele mai importante atribute ale muncitorului român. Astfel, românii sunt mai răbdători cu amânările şi cu factorii care afectează un plan deja stabilit, mai implicaţi în muncă, mai competitivi, dar şi cu insatisfacţie profesională mai mare.

Cât de harnici sunt românii? Sociolog: „În Germania, zidarul nu pune prize, cheamă un electrician. Ai noștri ridică o casă de la fundaţie”
Munca în corporație a schimbat percepția cu privire la muncă și carieră

Cum ne motivează mediul de lucru

Sociologul Alfred Bulai e de părere că mediul de lucru este unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează cât de muncitori sunt percepuţi a fi angajaţii români. „În general, angajatul român este văzut bine în Europa, pentru că munceşte mai mult şi e polivalent. Dar climatul de muncă şi mediul cultural îl fac pe acelaşi om să nu mai fie văzut la fel peste tot. În Italia, de pildă, românii sunt văzuţi drept foarte muncitori. În Spania, la fel. Pe de altă parte, în Germania, nu există neapărat aceeaşi raportare”, explică Alfred Bulai.

Cât de harnici sunt românii? Sociolog: „În Germania, zidarul nu pune prize, cheamă un electrician. Ai noștri ridică o casă de la fundaţie”
Alfred Bulai | Foto: Agerpres

Acelaşi angajat poate fi perceput diferit şi în funcţie de cultura organizaţională a locului în care lucrează, crede sociologul. „În România, au apărut modele de cultură corporate care chiar creează un grad de confort pentru angajaţi şi îi fac să fie mai productivi. Există destule companii care investesc mult în bunăstarea angajaţilor”, arată Alfred Bulai.

Există la fel de multe companii cu politică de profit maximal. De pildă, firme care angajează numai studenţi, cu salariu mic, pentru lungi perioade de probă, după care angajatorul nu-şi mai respectă promisiunile, pentru că poate găsi oricând alţi studenţi. Deşi se spetesc la început, pentru că vor să demonstreze, cu timpul, aceşti angajaţi nu vor mai fi eficienţi.

Alfred Bulai, sociolog:

Regulile stricte şi coerciţia din partea angajatorului pot impune standarde de eficienţă, însă acestea nu sunt o soluţie pe termen lung, mai spune Alfed Bulai. „La o firmă privată poţi să monitorizezi mai uşor activitatea angajaţilor. De exemplu, cardurile de acces pot arăta cât ai lucrat într-o zi. «Ai fost la fumat o oră şi jumătate, iar la toaletă – o jumătate de oră», ţi se poate spune. De cele mai multe ori, în corporaţii – dacă ai vrut ecuson şi clădire cu geamuri – angajaţii sunt destul de exploataţi”, susţine Alfred Bulai.

Urmărește-ne pe Google News