Cât de încet trebuie să conducă un șofer în România ca să fie amendat cu până la 600 de lei

Crește riscul de accidente

Aceasta poate împiedica fluiditatea traficului și poate provoca frustrare și manevre periculoase. De exemplu, alți șoferi, frustrați de viteza redusă, pot fi tentați să efectueze depășiri riscante, crescând riscul de accidente.

Totodată, pe drumurile rapide (naționale, europene, autostrăzi), o mașină care merge mult prea încet poate fi un obstacol neașteptat și periculos pentru vehiculele care se deplasează cu viteze normale.

Codul Rutier din România (OUG 195/2002) prevede sancțiuni pentru „conducerea fără motiv, cu o viteză semnificativ mai mică decât limita maximă admisă pentru sectorul de drum respectiv, dacă prin aceasta se împiedică fluența circulației vehiculelor”.

În România nu există o „limită minimă” de viteză impusă pe majoritatea drumurilor, dar există obligația de a adapta viteza astfel încât să nu se creeze un pericol sau să se împiedice traficul.

Articolul 99 (1.1) din Codul Rutier prevede că șoferii care circulă „în mod nejustificat cu o viteză cu cel puțin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe tronsonul de drum respectiv” riscă amendă din clasa I de sancțiuni, adică între 405 și 607,5 lei, potrivit Playtech.

Codul Rutier nu impune o viteză minimă generală pentru anumite categorii de drumuri (ex: „minim 60 km/h pe drum național”).

Nu există limită minimă de viteză impusă

O limită minimă de viteză, dacă ar fi impusă, ar trebui semnalizată printr-un indicator rutier specific (un cerc albastru cu numărul vitezei minime în alb). Astfel de indicatoare sunt extrem de rare în România și, acolo unde există, se referă de obicei la situații specifice (ex: intrarea într-un tunel lung, anumite zone industriale).

Pe autostrăzi, deși nu există o viteză minimă impusă pentru circulație, Codul Rutier stipulează că pe autostrăzi este interzisă circulația vehiculelor care, prin construcție sau din alte cauze, nu pot depăși viteza de 50 km/h. Aceasta este mai degrabă o condiție de acces, nu o viteză minimă de menținut constant.

În Germania, deși nu există o limită maximă de viteză pe anumite segmente, există o așteptare și, în unele cazuri, o reglementare implicită sau explicită (prin semnalizare) ca vehiculele să se deplaseze cu o viteză considerabilă. Pe benzile din stânga, destinate depășirilor, se impune o viteză mult mai mare, iar împiedicarea traficului rapid este sancționată.

Aplicarea legii, la aprecierea agentului

În România, deși Codul Rutier sancționează „conducerea fără motiv, cu o viteză semnificativ mai mică decât limita maximă admisă pentru sectorul de drum respectiv, dacă prin aceasta se împiedică fluența circulației vehiculelor”, lipsa unei valori numerice minime face ca aplicarea să fie subiectivă și dependentă de aprecierea agentului de poliție.

Practic, un șofer care merge cu 40 km/h pe un drum național unde limita este 90 km/h, fără un motiv întemeiat (condiții meteo, trafic, stare drum), ar putea fi sancționat pentru împiedicarea circulației, chiar dacă nu există un indicator de „minim 50 km/h”. Însă, în practică, astfel de sancțiuni sunt mult mai rare decât cele pentru depășirea vitezei.

Un proiect de lege care prevede modificarea Codului Rutier propune amenzi aproape dublate pentru șoferii români care depășesc viteza legală, potrivit jurnalului de știri Focus de la Prima TV. Inițiativa vine din cauza numărului mare de victime ale accidentelor rutiere, capitol la care suntem fruntași în Europa.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro