Avertismentele lui Victor Negrescu privind colaborarea cu AUR: E un partid extremist. Nu va pierde din sprijinul popular dacă intră la guvernare

Prim-vicepreședintele PSD susține că Planul Național de Redresare și Reziliență este un eșec al României, dată fiind situația îndeplinirii obiectivelor și a faptului că pe ultima sută de metri au fost lăsate reforme importate. Cea mai evidentă reformă, a salarizării, care a fost mutată ca implementare din 2023 în 2026.

În plan intern, Victor Negrescu a subliniat că PSD trebuie să stea la distanță de AUR, să-l considere un partid extremist și să îl combată, în condițiile în care partidul condus de George Simion vizează exact același electorat cu PSD. Social-democratul a explicat și înțelegerea de moment cu AUR în ceea ce privește demiterea lui Ilie Bolojan.

Victor Negrescu a vorbit și despre relația PSD cu Nicușor Dan, dar și raportarea formațiunii din care face parte în ceea ce privește anticipatele. Negrescu a exclus o posibilă colaborare cu AUR pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan.

„PNRR este un eșec”

–Libertatea: Domnule Negrescu, zilele acestea, discuția este mutată de la formarea Guvernului la o problematică mult mai mare, cea a Planului Național de Redresare și Reziliență. Ce se mai întâmplă cu acesta? Vom reuși să-l ducem la capăt cu succes sau se prefigurează un eșec?

–Victor Negrescu: Din nefericire, Planul Național de Redresare și Reziliență este deja un eșec. România a primit, în momentul în care s-a definit acest plan, o alocare inițială de 29 de miliarde de euro. Ca urmare a renegocierilor purtate, țara noastră a ajuns la o sumă alocată de 20 de miliarde de euro. Deja am pierdut 9 miliarde de euro.

Pe lângă cele 9 miliarde, au fost mai multe reforme care nu au fost realizate, în valoare de jumătate de miliard de euro. Mai mult decât atât, avem foarte multe proiecte blocate care nu au fost finalizate și în fiecare zi presa relatează despre astfel de proiecte care nu au fost monitorizate atent și automat avem o problemă în ceea ce înseamnă inclusiv implementarea. Nu este vorba doar despre reforme, este vorba și despre modul în care au fost folosiți acești bani europeni și maniera prin care, practic, beneficiarii au respectat angajamentele față de Uniunea Europeană și față de România.

Pe lângă aceste aspecte, avem o serie de reforme care sunt în prezent discutate, unde există o reală dispută între partidele politice și între partidele politice și societatea civilă și partenerii sociali. Și mă refer aici în mod special la legea salarizării unitare, mă refer la codul urbanismului, mă refer la legislația privind integritatea, unde există diferențe de opinie, și unde sperăm totuși că prin negocierile purtate să se ajungă la un numitor comun, dar dacă nu se va ajunge la un numitor comun, cu siguranță va fi destul de dificil ca respectivele reforme lăsate pe ultima 100 de metri să treacă de votul Parlamentului.

Bolojan, acuzat că nu a dorit cu adevărat ca legea salarizării să devină o prioritate

–În cazul legii salarizării, acum oponenții politici, mai ieri colegii de guvernare, spun că responsabilitatea era cu precădere la PSD, pentru că Ministerul Muncii a fost condus de domnul Budăi, de doamna Simona Bucura-Oprescu, de domnul Manole. De ce România pare că nu va face această reformă? Pentru că aceasta este impresia generală, că nu va face această reformă a legii salarizării.

-În primul rând, cred că trebuie să ne uităm la calendarul PNRR și să vedem dacă cei care au renegociat PNR, mă refer aici la Ministerul Investiților și Proiectele Europene, nu a împins această reformă spre ultima cerere de plată. Și de ce s-a făcut lucrul acesta? Și dacă ne uităm atent, vedem de fapt că premierul României, domnul Ilie Bolojan, nici el nu și-a dorit foarte activ ca această reformă să fie aprobată mai devreme. Pentru că, dacă și-ar fi dorit, domnia sa este și coordonatorul implementării PNRR în România. Avem un sistem de coordonare care este condus de premierul României. Și în cadrul acelui sistem de coordonare, foarte bine premierul putea să solicite oricărui ministru ca această reformă să fie realizată.

Mai mult decât atât, avem aproape trei luni de guvernare interimară, unde premierul putea foarte bine să propună această lege și să organizeze dezbaterile publice. Mai mult decât atât, să spunem că draft-ul acestei legi a fost realizat cu sprijinul Băncii Mondiale și toată lumea știa despre respectivul draft, deci nu este venit acest proiect de lege de nicăieri.

Totodată este nevoie și de asumare și de decizie politică. Care este anvelopa bugetară pe care o acorzi pentru această componentă, disponibilitatea Guvernului și decizia politică pe care Guvernul urmează să o ia. Și, în consecință, există o mare dispută aici, în viziunea pe care o are actualul Guvern de dreapta, PNL-USR, ar urma ca anumite venituri să scadă, în mod special pentru personalul medical, dar și pentru profesori.

Noi nu considerăm că aceste două categorii, în mod special, profesionale, ar trebui să fie afectate de aceste tăieri. Există și o discuție cu privire la veniturile decidenților politici și aici, în opinia mea, cred că ar trebui să fim mai prudenți. Și aici am remarcat că în propunerea partidului de dreapta, vorbim de o creștere și vedem deja reacția populației în această privință și mai sunt și alte categorii profesionale care nu sunt de acord, în momentul de față, cu această arhitectură salarială în sistemul bugetar și ar trebui să fim precauți.

Diferențele, v-ați zice, din punct de vedere al sumelor, nu ar fi atât de mari, dar pentru asta este totuși nevoie din partea Guvernului să-și asume acest lucru. Mai mult decât atât, este oarecum evident faptul că și sindicatele și angajații din sistemul bugetar înțeleg că nu poate exista o creștere a salariilor fără o creștere economică. Deci deja sindicatele și angajații au acceptat acest lucru, de aceea este important să ne raportăm la un nivel de ambiție și ce vrem să facem în special pentru sistemul educațional și de sănătate din România.

„Eu, ca membru al Parlamentului European, depun o declarație de avere și declarația mea este publică”

–O altă reformă sensibilă este cea legată de noua lege ANI, pentru că știm prea bine că sunt acele discuții despre partea de declarații de interese, declarații de avere și alte mici excepții. Vi se pare moral ca politicienii, și aici mă refer la cei aleși sau cei numiți, cum sunt secretarii de stat, de exemplu, să nu-și depună declarațiile de avere și să nu fie publice? 

-Eu, ca membru al Parlamentului European, depun o declarație și declarația mea este publică, cea care este depusă oficial la Parlamentul European și în sensul acesta există și state care au declarații publice și state care nu au declarație publică. Cred că crucial pentru noi este să avem o legislație privind integritatea care să asigure într-adevăr monitorizarea integrității decidenților politici și a celor care au funcții de responsabilitate și cu siguranță ca acele declarații într-adevăr să fie analizate temeinic de autoritatea competentă.

Din nefericire, ne-am remarcat că în această propunere pe care a făcut-o guvernul, apar anumite sincope în ceea ce înseamnă capacitatea statului român de a verifica integritatea persoanelor cu putere de decizie. Remarcăm de asemenea că s-au scos din zona de integritate, în zona de incompatibilități anumite spețe situații precise care au afectat în trecut, în mod special a aleși din partea USR, ceea ce pare destul de straniu.

Dacă ar fi existat o dezbatere publică reală, cu specialiștii în domeniu, un grup de lucru care ar fi implicat direct societatea civilă și din acele discuții ar fi rezultat acest proiect de lege, nu ar fi fost o problemă. Însă se pare că am avut un grup de lucru eminamente politic. Politicienii USR-PNL au decis cum va arăta integritatea pentru politicienii USR-PNL, ceea ce nu este normal.

Cu siguranță sunt lucruri de îmbunătățit, cu siguranță sunt situații care poate nu ar fi trebuit să existe, dar în același timp nu putem crea excepții sau modificări ale legislației pentru a servi anumitor interese și acest lucru este destul de grav. Eu sunt vicepreședinte de Parlamentul European care gestionează componenta de luptă împotriva corupției, componenta de integritate, componenta de transparență. La nivelul legislativului european am crescut foarte mult aceste criterii și aceste principii și remarc aici, de fapt, acum un pas înapoi în ceea ce înseamnă transparența decidenților publici.

–O ultimă întrebare legată de PNRR. Știm prea bine că la nivelul Parlamentului European cred că au fost chiar două decizii privind o potențială prelungire a acestui mecanism de redresare și reziliență. De ce nu au putut fi convinse Comisia Europeană și Consiliul?

Eu am coordonat raportul Parlamentului European privind implementarea mecanismului de redresare și reziliență. Un raport important, prin care am oferit o serie de soluții de sprijin pentru România. În mod special, prin acest raport am permis țării noastre să mute proiectele nefinalizate din PNRR spre alte programe cu finanțare europeană. Am permis României, de asemenea, să renegocieze mai ușor PNRR-ul și am făcut-o de mai multe ori, inclusiv pentru a salva din banii europeni, dar a creat și alte instrumente, instrumente financiare sau alte mecanisme, în așa fel încât banii să poată să fie cheltuiți inclusiv după perioada de implementare.

Prin respectiv raport ceream și o prelungire a perioadei de implementare a PNRR și colegii mei eurodeputați au sprijinit acest demers pe care l-am inițiat. Din nefericire, însă, am văzut că a existat oarecare reticență la nivelul Comisiei Europene și, de fapt, răspunsul pe care l-am primit din partea Comisiei Europene a fost următorul: trebuie ca statele membre să solicite lucrul acesta și aici am remarcat că anumite state membre au fost reticente. Oarecum aveau o anumită temere că dacă ar începe această discuție, ar crea un element de tensiune, mai ales cu statele care contribuie mai mult la bugetul comun european sau cu statele care nu au primit atât de mulți bani prin PNRR și care au acceptat acest mecanism de împrumut comun cu mențiunea că termenul este unul foarte clar definit.

Eu cred că România ar fi putut totuși să coalizeze mai multe state în această privință, tocmai pentru a solicita această prelungire, dar în același timp remarc, dacă e să mă uit pe indicatorii europeni că statele care au primit alocări importante – Italia, Spania – au reușit totuși să se țină de calendar. Asta înseamnă că, de fapt, România nu a avut capacitatea administrativă pentru a accesa corespunzător aceste resurse. Asta înseamnă că România a redactat un PNRR, care nu a fost reprezentativ pentru nevoile țării, nu am pus acolo proiecte mature și vă reamintesc că în momentul scrierii acestui plan am ieșit public și am arătat, de exemplu, cum anumite proiecte erau scrise de anumite companii sau cum anumite proiecte nu erau viabile și nu se bazau pe date certe.

De exemplu, la un spital care nu exista calitate juridică sau alte situații de acest fel, care acum vedem ne costă enorm. Și reprezintă dovada faptului că aceste tipuri de mecanisme de finanțare nu pot fi politizate. Atunci am avut un guvern PNL-USR. Din nou pare că tot revin cu aceste formațiuni politice, dar este o realitate și acele formațiuni, când au redactat planul, nu au dat dovadă de maturitate și capacitate de dialog, ceea ce a rezultat într-un plan care a fost modificat de mai multe ori și problemele pe care le-am subliniat și mai devreme, ce pot reprezenta un risc de eșec pentru România.

Despre candidatura lui Siegfrid Mureșan: PNL vrea ca Bolojan să rămână la Palatul Victoria

–Pentru că ați adus în discuție acest melanj între PNL și USR, cum vi se pare propunerea PNL-USR-UDMR de premier Siegfrid Mureșan, care până la urmă este și un coleg de parlament cu dumneavoastră, dar și adversar politic în anul de față? 

Este, într-adevăr, o propunere de premier. Eu am remarcat următorul aspect. Domnul Siegfried Mureșan, de îndată ce a fost nominalizat de partidele de dreapta, primul lucru pe care l-a făcut, chiar în prima sa declarație de presă, a fost să atace Partidul Social-Democrat în contextul în care avea nevoie de PSD pentru a trece de votul Parlamentului.

Ceea ce denotă faptul că probabil nu-și doreau aceste formațiuni politice să treacă de votul Parlamentului. În mod real, dorința actuală, în mod special la PNL, este ca Ilie Bolojan să rămână în funcție cât mai mult timp cu putință. Ține de funcție și acest lucru generează costuri pentru România. Costuri în ceea ce înseamnă modul în care gestionăm aceste subiecte importante, implementarea proiectelor cu fonduri europene, implementarea PNRR, aderarea la OCDE și inclusiv credibilitatea României vis-a-vis de parteneri externi, vis-a-vis de cei care au dorit să investească în România.

Și în sensul acesta, eu cred că această amânare a unei negocie reale cu privire la viitorul guvern afectează direct România și mi se pare o abordare care este una imatură. Eu mi-aș fi dorit ca partidele pro-europene să stea în jurul aceleiași mese, să nu adopte rezoluții în propriul partid și linii roșii care, evident, blochează negocierile și ar fi trebuit ca partidele să discute, așa cum s-a întâmplat și în alte state.

România nu e singurul caz unde negocierile durează foarte mult. Am avut situația din Belgia, am avut situația în Olanda, am avut situația inclusiv în Spania. Au durat negocierile, dar pentru asta e nevoie să stai la masă, să porți aceste discuții în mod real, cu niște principii. Și în ceea ce înseamnă guvernarea, noi am spus foarte clar, PSD este dispus să negocieze din nou un sistem de rotație, inclusiv cu un premier din partea altei formațiuni politice, atâta timp cât PSD este parte din guvern.

Și, în consecință, propunerea unui premier PNL, fără ca PSD să facă parte din guvern, este destul de dificil de acceptat pentru noi. Noi dorim ca următoarea formulă să cuprindă PSD, deci putem să începem cu PSD-rotația. De ce dorim lucrul ăsta? Nu are legătură doar pur și simplu cu ambiția oricărui partid de a prelua guvernarea, ci are legătură cu ceva important. Până acum, partenerii noștri de dreapta spuneau că PSD nu își asumă. Și noi suntem dispuși și dorim să ne asumăm guvernarea, să arătăm cum am fi gestionat noi toate anumite aspecte. Și de aceea noi vrem să avem această oportunitate, această posibilitate, fie în formulă de rotație cu noi primii, fie în formulă de guvern comun, să arătăm încă o dată că, de fapt, ieșirea noastră de la guvernare, moțiunea de cenzură, au fost generate de o situație reală.

80% dintre români constatau faptul că România merge în direcție greșită. Multe din deciziile adoptate nu corespundeau cu ceea ce credem noi că trebuia să se întâmple în România, din punct de vedere al măsurilor economice, din punct de vedere al taxelor, din punct de vedere inclusiv al componentelor de salarizare și am vrut să facem această schimbare. De fapt, despre asta a fost vorba. Nu avea legătură decizia noastră, nu știu, cu o persoană. Da, Ilie Bolojan era cel care guverna în opinia noastră a greșit la momentul respectiv. Decizia noastră avea legătură cu aceste principii și vrem să dovedim atât partenerilor noștri cât mai ales românilor că suntem capabili să avem o guvernare serioasă cu rezultate pentru ei.

Sunt partizanul unei linii dure vizavi de AUR, care, în opinia mea, este un partid extremist

-Și vi se pare că a fost în regulă pentru PSD și mai ales pentru dumneavoastră, că ați fost o voce reformatoare din PSD, asocierea cu AUR pentru a dărma un guvern? Fie că se numește Ilie Bolojan, fie că se numește Popescu sau Ionescu. 

-Eu am mai spus-o și în trecut. Eu sunt partizanul unei linii dure vizavi de AUR, care, în opinia mea, este un partid extremist și o spun foarte direct, prin prisma comportamentului acestui partid, incapacității de a purta un dialog, opiniile pe care le are acest partid vizavi de apartenența României la un viitor European, modul în care gestionează subiecte legate de fonduri europene, modul în care gestionează relația cu Statele Unite, agresivitatea acestui partid și rețelele pe care le-a construit în țară, care n-au nimic de a face cu principiile democratice. Asta nu înseamnă că eu critic alegătorii. Nu.

Cetățenii au dreptul să voteze cu absolut oricine, însă eu cred că putem să aducem din nou acești alegători, cetățenii care au fost atrași de acest partid, spre partidele democratice care prezintă niște opțiuni serioase, o ofertă politică fezabilă în ceea ce înseamnă propunerile pe care noi le facem. Adică nu mințim cu case la 35.000 de euro sau facem marketing politic păcălindu-i pe români, nu e vorba despre asta. Avem niște proiecte și vrem să le promovăm mai departe, așa că eu îmi doresc ca noi să mergem către acest electorat, să comunicăm cu acești cetățeni care sunt nemulțumiți, care au dat un vot de blam partidelor tradiționale și pentru asta trebuie să combatem inclusiv AUR.

Din nefericire, în spațiul public din România și la nivelul partidelor politice, blocada caracteristică pentru democrația românească vizavi de partidele extremiste a fost spartă. Și știu, unii nu o să fie de acord, dar este o realitate. În 2021, când USR a avut o moțiune de cenzură împreună cu AUR, a fost momentul în care s-a spart această blocadă. O linie roșie peste care nu a trecut nimeni până la momentul respectiv.

Eu am ieșit public și am criticat la momentul respectiv și am spus că decizia USR va crea un precedent. Iată că acest precedent a continuat. Am avut voturi PNL și AUR în Parlamentul României. Am avut și această situație cu PSD. Este o realitate. Moțiunea noi doream să treacă și ea a trecut pentru că scopul era totuși să schimbăm modul în care e gestionat Guvernul și aș prefera, totuși, ca acum în construcția viitorului Executiv să fim capabili să construim o guvernare serioasă și să ne asigurăm că AUR nu ajunge la guvernare. Nu pentru că cetățenii au greșit în vreun fel. Eu cred că liderii AUR în prezent, dacă vor ajunge la guvernare, vor căuta să folosească aceste instrumente în interes propriu și eu nu cred că AUR va pierde din sprijinul popular dacă intră la guvernare.

Aud tot felul de voci care spun să-i lăsăm puțin la guvernare. Păi ce înseamnă asta să-i lăsăm puțin la guvernare? Unii spun că se vor eroda. Păi dacă intră cu PNL la guvernare nu se erodează și PNL, dacă intră cu PSD nu se erodează și PSD. Probabil că partidele tradiționale, dacă se vor alia cu un partid de acest fel, se vor eroda și mai rapid și vor dispărea. Așa că invitația mea către colegii, în mod special, și către oamenii politici de la noi din țară, este să fie mai prudenți în această privință și, dincolo de, nu știu, de majorități din Parlamentul României, cred că interesul nostru este să convingem pe acei oameni care au votat aceste partide extremiste să revină la un vot serios, la un vot credibil, să creadă din nou în noi și pentru asta trebuie să combatem inclusiv retorica AUR.

Să combatem inclusiv mesajele politice ale AUR, să arătăm că ei greșesc, că ei nu au o viziune reală pentru țară și că noi avem o viziune mai bună. Dar dacă stăm doar așa și ne uităm la AUR sau nu știu, din când în când mai negociem ceva cu ei, nu înseamnă că cele 40% pe care le văd în anumite sondaje pentru AUR vor dispărea. Cum faci ca un partid să scadă? Trebuie să mergi către cetățenii, să comunici cu ei și să combați respectivul partid de spatele public.

Lumea doar se uită la sondaje și constată faptul că AUR este pe primul loc și acceptă acest lucru

–Credeți că există posibilitatea ca la nivel local, PSD să ajungă să fie înghițit de aur? 

-Eu cred că PSD este un partid stabil pe plan local, cu lideri locali și județeni care au convins populația și vedem lucrul acesta pentru că ei sunt aleși unii uninominal. Și faptul că au fost aleși uninominal arată faptul că avem colegi care au făcut lucruri, care sunt credibili pe plan local, care sunt interesați de dezvoltarea locală. Însă, de ce sunt eu îngrijorat este faptul că nu există niciun fel de reacție din partea clasei politice democratice în a combate retorica acestui partid. Și toată lumea se uită la sondaje și constată faptul că AUR este pe primul loc și acceptă acest lucru. AUR e pe primul loc.

Dacă vor fi alegeri mâine, AUR va câștiga. Eu nu înțeleg lucrul ăsta. Dacă văd că un partid este pe primul loc, eu caut să combat respectivul partid, caut să conving oamenii. Mai văd, de asemenea, oameni care poate în trecut au susținut PSD, care spun că este ok AUR. Eu, dacă sunt în Partidul Social-Democrat, îmi doresc un singur lucru: ca Partidul Social-Democrat să câștige alegerile. Cum să fiu mulțumit ca social-democrat că AUR câștigă alegerile sau că AUR este pe primul loc. N-aș fi social-democrat? Nu!

Dar, dincolo de afinități, obiectivul unui partid politic este să câștige alegerile. Și PSD să știți că nu este obișnuit să fie pe locul 2. Nici măcar în sondajele de opinie. Noi preferăm să fim pe primul loc. Pe primul loc acum în sondaje este AUR. Eu mă lupt cu AUR, să recâștig alegătorii și să câștig alegerile și pentru asta trebuie să combatem discursul lor. Să combatem activ din nou, nu doar cu etichete. Eu cred că este un partid extremist, dar nu este vorba doar despre această etichetă. Este vorba despre faptul că această formațiune politică, pe lângă faptul că de multe ori copiază mesajele și retorica noastră, acest partid politic nu duce lucrurile până la capăt. Lansează anumite idei și nu spune care este soluția. Pentru a scădea inflația. Nu am văzut nicio soluție. Nu spun cum vor înlocui fondurile europene în contextul în care ei își doresc un conflict permanent cu executivul european. Nu spun, de exemplu, care sunt măsurile pe care le susțin în cazul PNRR.

Nu i-am văzut deloc public ieșind să spună. Sunt de acord cu legea salarizării? Nu sunt de acord cu legea salarizării. Sunt de acord cu legea ANI? Nu sunt de acord cu legea ANI. Sunt de acord cu codul urbanismului? Nu sunt de acord. Adică nu au nicio opinie despre aceste subiecte. Nu spun, de asemenea, care este viziunea lor de dezvoltare economică. Nu spun cum vor gestiona relația cu SUA în contextul votului pe care l-au dat în Parlamentul României împotriva Statelor Unite. Nu spun aceste aspecte și acest lucru este îngrijorător. Ascund, de fapt, adevăratele lor convingeri în spatele unor mesaje video pe rețelele sociale și acest lucru este grav și îngrijorător.

Adică eu nu pot ca cetățean acum, ies din zona politică, să înțeleg cum am putea sau ar putea cineva să voteze AUR în contextul în care acest partid nu spune nimic și nu își asumă nimic. Adică e un pic straniu și chiar periculos să ajungă cineva la putere fără să spună efectiv ce are de gând să facă pe subiectele importante pentru români.

Cine este inamicul politic numărul 1 al PSD

–Pentru PSD, cine este principalul inamic politic? Pentru că mă uit la diferiți lideri din partid care se războiesc foarte dur cu USR-ul sau cu PNL-ul și aici e vorba de, de exemplu, domnul Zanfir, domnul Budăi, domnul Fifor, oamenii care dau comunicate politice și mai puțin tehnice sau, să zicem, constructive, în timp ce foarte puține voci mai vorbesc și de AUR. Unde avem inamicul politic? AUR, USR, PNL-ul lui Bolojan? 

-Principalul concurent politic este reprezentat de curentul de dreapta. Cei care sunt preocupați doar de profituri și nu sunt preocupați de oameni. Principalul inamic politic este reprezentat de curentul populist-extremist, care se adresează direct electoratului nostru cu aceste mesaje fără fundament. Și Partidul Social-Democrat, dacă e să mă uit și la ce se întâmplă în Europa, trebuie să-și recâștige acest electorat. Și nu vom putea recâștiga acest electorat copiind retoric AUR, ci fii noi mai social-democrați ca oricând. Pentru ca, de fapt, ce vedem dacă e să analizam votanții AUR? Vedem persoane care au nevoie de sprijin, vedem categorii vulnerabile, vedem foarte mulți mici antreprenori, vedem familii monoparentale, vedem persoane din zonele rurale, vedem persoane care au nevoie de protecție socială.

Și, de fapt, acestea sunt câteva din actele pe care trebuie să insistăm în așa fel încât să recâștigăm aceste rezultate, fiind mai credibili pe aceste puncte. Din nefericire a fost o discrepanță între ceea ce susținem și modul în care ne-am comportat, inclusiv la guvernare, și de aceea eu cred că această ruptură cu partidele de dreapta ne poate permite nouă să ne recâștigăm identitatea și într-o eventuală nouă formulă de uniune națională, atunci am putea să fim mult mai fermi în a susține principiile și a ne apăra această viziune pe care noi o avem. De exemplu, creșterea salariului minim a reprezentat un element important pentru care am luptat. Adică sunt niște chestiuni pentru care trebuie să milităm în continuare, dar trebuie să combatem activ inclusiv AUR, pentru că dacă nu facem asta, electoratul nostru tradițional riscă să meargă în respectiva direcție ascultând niște video-uri radicale pe internet fără fundament. Avem datoria să fim responsabili și să mergem în țară acceptând inclusiv că oamenii sunt supărați pe noi, nemulțumiți și că vor mai mult de la noi și pentru asta trebuie să le spunem că suntem capabili să facem mai mult și să facem mai mult prin acțiunea noastră politică. 

–Credeți că această recâștigare a electoratului poate avea loc în momentul în care, să spunem, un fost președinte, cum este domnul Marcel Ciolacu, se întâlnește cu un infractor dovedit, Ionel Arsene, fost membru PSD, în Italia și arată o altfel de imagine a PSD? E drept, o imagine mai locală. Marcel Ciolacu în momentul de față este fost președinte și doar șef de CJ Buzău. Este o imagine negativă sau afectează negativ imaginea PSD?

-Eu cred că întreaga clasă politică trebuie să dea dovadă de seriozitate și să fie atentă la fiecare detaliu în parte. Pentru că nu suntem doar persoane private, suntem persoane publice și prin tot ceea ce facem, automat comunicăm și oamenii se uită la noi.

De exemplu, la fel de important precum ceea ce ați menționat dumneavoastră, este și speța primarului din Timișoara, domnul Fritz, care, știți foarte bine, a decis că este incompatibil și rămâne în continuare în funcție. Avem situația primarului din București, care din nou este anchetat de DNA pentru corupție, pentru mită și în fiecare zi face declarații cu privire la judecători. Adică sunt niște chestiuni foarte, foarte grave și să nu ne mire că oamenii merg către noi partide sau partidele radicale și extremiste, pentru că au așteptări foarte mari de la noi. Oamenii au îndurat foarte mult. Această tranziție prin care trec cu România a fost dureroasă pentru foarte multe categorii de români, inclusiv acum. Avem foarte mulți români care nu sunt integrați, care nu-și văd un viitor în țară, avem foarte mulți tineri care nu-și permit o casă, nu știu ce vor face mâine, au astăzi un loc de muncă, mâine își schimbă profesia.

Adică sunt probleme reale despre care uităm să discutăm. Și, din păcate, oamenii văd la televizor tot felul de situații, nu le înțeleg, poate nici noi nu comunicăm foarte bine despre ele și automat ne resping. Așa că, în cazul PSD, noi fiind un partid social-democrat și asta e important, de stânga, așteptările sunt tot timpul mai mari vis-a-vis de noi. Și e o chestiune tradițională, adică noi mergem pe ideea următoare. Noi suntem aproape de oameni, îi sprijinim pe cei care au nevoie de protecție, dorim o societate echitabilă și atunci trebuie să ai un ascendent moral prin ceea ce faci și fiecare acțiune a noastră este măsurată și evaluată suplimentar. Știu că pentru unii dintre colegii mei și susținătorii noștri, inclusiv, nu pare drept lucrul ăsta. Adică sunt liderii ai USR și PNL care fac absolut orice și parcă nimeni nu-i vede. Dar noi trebuie totuși să înțelegem că avem această responsabilitate și misiunea social-democraților este că prin ceea ce facem și public și în viața privată, trebuie să fim fiecare dintre noi un model de urmat.

„Poate dacă veneau cu Kelemen Hunor cred că aveau o șansă mai mare”

-Revin la un aspect al guvernării. Cei din PNL spun că ei dau dovadă de flexibilitate în momentul în care îl propun ca premier pe Siegfrid Mureșan. Putem găsi o asemenea variantă și la PSD, adică să meargă de la opțiunea Sorin Grindeanu spre o a doua variantă de premier ca să dea dovadă tot de o flexibilitate?

-Eu nu știu unde e flexibilitatea PNL.

–A renunțat la Ilie Bolojan.

-Nu mai puteau să îl nominalizeze pe Ilie Bolojan și domnul Fritz e puțin ocupat. Așa că eu nu cred că mai aveau alte opțiuni. Poate dacă veneau cu Kelemen Hunor cred că aveau o șansă mai mare. Dar dincolo de aceste mici remarci, e normal să mai și glumim cu privire la situația creată, în speranța că, nu știu, se destresează un pic atmosfera, PSD este capabil să poarte aceste negocieri într-o manieră serioasă, atâta timp cât ele chiar se poartă și lumea își respectă angajamentele. Eu în continuare sunt surprins de lipsa de reacție a societății civile la ceea ce a spus președintele României.

Președintele României a spus foarte clar. A purtat niște negocieri, în mod special cu reprezentanții PNL. PNL și-a asumat în negocierile politice, constituționale, că va susține o anumită formulă guvernamentală și că, ulterior, acest partid și-a schimbat opinia, practic, că acest partid practic a mințit. E foarte grav lucrul ăsta. Pentru a fi flexibil, pentru a negocia, trebuie să fii sigur că lucrurile sunt respectate.

Nu eu am ieșit în conferință de presă după întâlnirea de la Cotroceni să spun că sunt de acord cu rotația. Ilie Bolojan, liderii PNL-ului, au ieșit public și au spus că suntem de acord cu rotația chiar dacă începe cu Partidul Social-Democrat. Păi, să înceapă cu Partidul Social-Democrat. Atunci, evident, putem să intrăm într-o logică normală. Dar, din nou, sunt foarte multe scenarii care acum sunt discutate și acea formulă de patru guverne, care poate, pe părerea mea, e cam fragmentată.

Mai e varianta să revenim la guvernul tehnocrat. Mă uit la anumiți lideri PNL care ne spun, în anumite dezbateri publice, că varianta Tomac nu era așa de rea. Nu ei au blocat varianta Tomac. PSD atunci a lăsat foarte multe. Adică am acceptat premier tehnocrat, am acceptat guvern tehnocrat, am acceptat că și secretarii de stat trebuie să fie tehnocrați. Deși, totuși, suntem partide politice, suntem votați de români, adică avem și noi lucruri de respectat vizavi de oamenii care ne-au sprijinit.

În contextul ăsta, cred că după finalizarea PNRR, am putea să revenim la masa negocierilor și să discutăm serios, pentru că mai ușor și opțiunea alegerilor anticipate. 

„Nu ne este teamă de alegeri anticipate”

–Se teme PSD de anticipate?

-Nu ne este teamă de alegeri anticipate. Nu ne este teamă să mergem către români. De regulă PSD se descurcă la alegeri. Știm să discutăm cu oamenii, mergem către ei, avem o bună infrastructură locală, De fapt, trebuie să spunem și lumea uită că Partidul Social-Democrat a câștigat ultimele alegeri parlamentare. După eșecul de la alegerile prezidențiale, am câștigat alegerile parlamentare. Mă bucur că atunci colegii mi-au oferit și mie posibilitatea să fiu unul dintre principali comunicatori ai Partidului Social-Democrat și cred că avem resursele din nou pentru a avea un rezultat bun. Dar nu e vorba despre asta, este vorba despre ce obții la final.

Vedem că, dacă e să ne uităm la sondaje, dacă vom avea alegeri mâine, Parlamentul va fi la fel de fragmentat, vor fi puține modificări, poate doar partidele extremiste vor crește, pentru că anumite partide vor dispărea și toate voturile extremiste se vor duce în jurul AUR. Noi, celelalte partide tradiționale, vom avea cam același scor și nu se va rezolva nimic în ceea ce înseamnă arhitectura guvernamentală. Mai mult decât atât, eu nu înțeleg reprezentanții PNL și USR. Până acum ne spuneau că nu sunt bani, că nu există bani pentru mame, că nu există bani pentru veterani, că nu există bani pentru salarii, că nu există bani pentru pensii, că nu există bani pentru alocații pentru copii, dar dintr-o dată au bani pentru alegeri anticipate. Care nu vor rezolva nimic. Pentru un mandat de parlamentar în plus, eventual două procent în plus.

–Democrația costă! 

-Democrația costă, dar în același timp noi avem responsabilitate. O responsabilitate de a lua deciziile corecte pentru români. Din nou, noi nu fugim de alegere. Alegerile pot avea loc inclusiv sub forma aceasta de anticipate. Însă trebuie să vezi care este obiectivul final.

Și eu nu cred că obiectivul poate fi să câștigi două mandate de parlamentar și să ai în Parlamentul României un partid care vrea toată ziua să blocheze orice decizie publică de la noi din țară. Adică trebuie să fie mai matur. Și în sensul acesta, nu cred că este o opțiune pentru țara noastră. Nu a rezolvat nimic. Dar, în același timp, suntem pregătiți să mergem la alegeri, să discutăm cu oamenii. S-ar putea să fie surpriză. Adică, poate PNL stă mai bine acum în sondaje, poate peste o lună nu vor sta la fel de bine. Vă reamintesc că, în urmă 4-5 luni PNL era în picaj și de-abia se străduia să aibă în sondajele de opinie un rezultat cu două cifre. Opinia cetățenilor se schimbă, asta este dinamica politică actuală și eu cred că oamenii de stat au datoria să ia decizii în raport cu nevoile românilor, nu în raport cu interesele lor electorale.

–În cazul în care Nicuşor Dan ar dizolva Parlamentul, PSD ar da curs solicitării AUR de suspendare a președintelui din funcție?

-Partidul Social-Democrat respectă ordinea constituțională, inclusiv posibilitatea de a avea alegeri anticipate. Noi, în momentul de față, nu am identificat niciun motiv pentru a genera un astfel de referendum de demitere a președintelui României și în sensul acesta, în momentul de față, cred că AUR doar se folosește de acest mesaj pentru a-și fideliza alegători. Îl auzeam zilele trecute pe domnul Simion, într-o dezbatere cu presa, spunând că s-a întâlnit cu domnul Nicușor Dan, că a avut un dialog bun. Eu mă uitam că îți făceau selfie-uri la Cotroceni. Deci dacă aveau așa ceva serios împotriva domnului Nicușor Dan, eu cred că se manifestau altfel. Pur și simplu marketing politic, cum spune domnul Simion. Tot ce face este marketing politic.

–Care este relația PSD cu Nicuşor Dan? Pentru că impresia generală este că Nicuşor Dan a protejat PSD-ul, dar mai ales pe Sorin Grindeanu în ceea ce privește această criză politică și nu a venit cu o desemnare rapidă pentru funcția de premier. 

-Cum a protejat Partidul Social Democrat?

Prin neînmânarea mandatului, pentru că PSD a fost cel care a dorit să plece Ilie Bolojan, apoi PSD n-a venit să spună că își asumă construirea rapida unei majorități.

-Noi din prima am spus că dorim să ne asumăm această guvernare. Președintele României a spus-o clar public, dorea să desemneze un premier, în raport cu pozițiile exprimate de partide în a susține acel viitor premier. Noi am spus că vrem guvernarea, Sorin Grindeanu este dispus în continuare să fie premierul României și își dorește lucrul acesta, însă nu putem prezenta președintelui României cele 233 de voturi. Nu avem astăzi semnăturile respective. Și nu le-am avut la momentul respectiv, poate peste câteva săptămâni o să le avem. Poate și asta ar fi o surpriză. Dar la momentul respectiv nu o aveam.

Președintele României a discutat cu toate partidele și a remarcat că partidele erau dispuse să sprijine formula unui guvern tehnocrat și la susținut pe domnul Tomac. Ulterior, a primit garanții că cealaltă formulă va trece de asemenea de Parlamentul României. Este decizia domniei sale, noi o respectăm. Președintele României este cel care face nominalizarea de premier, dar PSD nu a fugit de guvernare, de aceea vă spuneam și pe parcursul discuției noastre că PSD dorește să demonstreze că este capabil de o formulă guvernamentală cu rezultate mai bune decât formula Ilie Bolojan, așa că oricând, dacă președintele României decide să nominalizeze un premier din partea PSD în speță domnul Sorin Grindeanu, noi suntem dispuși să ne asumăm acest lucru, pentru că e datoria oricărui partid politic să guverneze bine pentru români. 

–O ultimă întrebare de politică internă. Credeți că vom avea un nou premier desemnat și un posibil guvern până la 1 septembrie?

-Eu cred că după finalizarea PNRR putem să negociem în mod real un viitor guvern. Și mi-aș dori să avem un guvern stabil, cu un program de guvernare bine conturat. Aici cred că s-a greșit din perspectiva partidelor proeuropene. Aș fi preluat modelul german. În Germania au negociat timp de mai multe săptămâni fiecare detaliu din acțiunea guvernamentală și cred că trebuie să facem și noi la fel, să învățăm să nu bifăm pur și simplu un program de guvernare într-o formulă de coaliție și să fim foarte exacți la fiecare detaliu în parte. Acum o să vedem dacă vom reuși să facem lucrul acesta sau dacă nu, mergem la alegeri. Nu e o problemă, nu fuge nimeni de alegeri și românii vor decide, dar riscul este să intrăm în scenariu Bulgaria, alegeri care nu conduc la niciun fel de rezultat și acest lucru poate adânci criza economică din România.