Cât de mult lipsesc României cei 5 milioane de compatrioți plecați în străinătate?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Structura de vârstă a emigranților români, în unele țări structura studiilor lor, toate acestea sunt lovituri pe care societatea le resimte, susține Vasile Ghețău, cel mai reputat specialist român în demografie, într-o scrisoare către Gabriel Liiceanu, publicată de Contributors.
Pornind de la schimbul de idei dintre Gabriel Liiceanu, care a cerut „toleranță zero” față de plagiat într-un apel adresat președintelui Iohannis, și o cititoare „Smaranda” plecată din țară care vorbește de pierderea luptei cu „lichelele” precum le numise filozoful în decembrie 1989, Vasile Ghețău face o analiză a celor care au plecat în afara țării în cei 31 de ani post-Revoluție.
„Privind actuala stare a populației, după emigrarea a 4-5 milioane de români, natalitate scăzută și mortalitate excesivă și, mai ales, cea care va rezulta din bolnava demografie bine bătută în cuie de mâine și poimâine, ajungem la teribila întrebare dacă societatea românească mai poate fi schimbată, dacă mai are cine și când să înlocuiască democratic actuala clasă politică coruptă și incompetentă cu una mai tânără, bine educată, competentă, onestă, verticală, fără legături cu lumea comunismului dinainte de 1990”, scrie Vasile Gheță în începutul scisorii către Liiceanu.
Profesor de sociologie cu o intensă activitate în INS pe statistica și recesământul populației, Vasile Ghețău semnalează că 2 din 10 alegători cu drept de vot au peste 65 de ani, iar pe fondul dezinteresul tinerilor pentru alegeri ponderea lor crește în rândul celor care stabilesc conducerea țării.
„Dumneavoastră încă mai credeți ori mai sperați că oamenii onești, harnici, instruiți, fără trecut pătat în vechiul regim și care trăiesc în România vor reuși să îndepărteze lichelele care au acaparat toată puterea politică și economică în cei peste 30 de ani și au adus România în starea de jale de astăzi, fără perspectiva schimbării radicale”, îl întreabă Ghețău pe Liiceanu.
Sociologul suține că „imaginea viitorului populației țării este sumbră, tristă” și invocă depopularea drept unul din motivele pentru care e pesimist. Potrivit datelor INS pe care le citează profesorul, România se confruntă cu un declin al populației rezidente în țară (care locuiește în țară) de 4,2 milioane locuitori, de la 23,2 milioane la începutul anului 1990 la aproape 19 milioane astăzi.
Declinul are o dublă sursă: 2,9 milioane prin migrație externă și 1,3 milioane prin scădere naturală, cu tendință de majorare a proporției celei din urmă componente după anul 2010. Iar prognozele prezintă date și mai sumbre - populația rezidentă ar ajunge la 15,6 milioane locuitori la mijlocul secolului.
Iar, în ipoteza reducerii anuale a migrației nete negative medii din ultimii ani și atingerea unei migrații nete egală cu zero în anul 2050, însemnând număr similar de emigranți și imigranți, populația ar ajunge la 14,7 milioane, precizează sociologul.
Care este dimensiunea exactă a exodului?
Numărul românilor cu reședința în unele țări europene în anul 2020 este de aproximativ 5 milioane, remarcă Vasile Ghețău, invocând date oficiale. Acestea ilustrează prezența a 4,6 de milioane de persoane doar în șase state europene: Italia, Spania, Germania, Regatul Unit, Franța și Austria.
Vasile Ghețău propune o analiză privind nivelul studiilor celor care au plecat în afara țării, în încercarea de a ilustra diferanța dintre cei care au emigrat și populația rezidentă rămasă să ducă „lupta cu lichelele”.
El pleacă de la proporția populației cu studii superioare în populația de 15 ani și peste a României care era de 15,3 la sută la recensământul din anul 2011. Drept comparație, datele OECD (Organizația de Cooperare Economică pentru Dezvoltare) prezintă procente de 78 la sută în rândul românilor din Canada, 57 în Danemarca, 53 în SUA, 42 în Suedia, 36 în Regatul Unit, 35 în Irlanda, 32 în Franța, 27 în Belgia, 25 în Germania, 24 în Ungaria, 22 în Austria.
Procente mai reduse sunt întâlnite în state din primul val al emigrației românilor, precum: 16% în spania, 11 în Grecia și 9 în Italia.
Schimbarea nu poate proveni decât din țară. Starea actuală are în spate mediocrizarea societății românești prin tot ce s-a întâmplat în educație, la toate nivelele.Vasile Ghețău, în încheierea scrisorii către Liiceanu:
