Catedrala Neamului nu va fi deschisă de Paște. Unde pot merge credincioșii în schimb
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patriarhia Română a anunțat că slujbele religioase de Paști se vor desfășura la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, informează publicația locală Buletin de București. Catedrala Națională va rămâne închisă pentru slujbe și vizitare, deoarece lucrările de pictură interioară sunt încă în desfășurare.
Cuprins:
Singura slujbă de Paști organizată la Catedrala Națională
Un eveniment important va avea loc înaintea sărbătorilor pascale: slujba Vecerniei din Sâmbăta lui Lazăr, pe 4 aprilie, va fi organizată pe esplanada din fața Catedralei Naționale, la ora 15.00.
Procesiunea de Florii va începe la ora 16.00, pornind de pe esplanadă și continuând până la Catedrala Patriarhală istorică, de pe Colina Patriarhiei. Traseul exact și detaliile programului urmează să fie comunicate ulterior.
Accesul pelerinilor la slujba Vecerniei va fi permis începând cu ora 14.30, în spațiul special amenajat pe esplanada Catedralei Naționale, precizează Patriarhia. Buletin de București amintește că acest eveniment marchează o etapă semnificativă în pregătirile pentru sărbătorile pascale.
De ce nu se organizează slujbe în interiorul Catedralei Mântuirii Neamului
Începând cu data de 9 ianuarie, Catedrala Mântuirii Neamului a fost închisă pentru vizitatori, din cauza faptului că încă nu sunt finalizate lucrările din interior.
Pictorul bisericesc Daniel Codrescu, coordonatorul lucrărilor de pictură de la Catedrala Națională, la începutul lunii martie 2026, s-a început insalarea mozaicurilor de pe pereții verticali din pronaos – inclusiv cei doi arhangheli recent expuși la Suceava și București și completarea, pe pilaștrii din pronaos, reprezentările noilor sfinți români și sfinte românce.
Istoria construirii Catedralei Mântuirii Neamului
Catedrala Mântuirii Neamului, aflată pe Dealul Arsenalului din București, este cel mai mare lăcaș de cult construit în România și cea mai înaltă catedrală ortodoxă din lume. După un deceniu și jumătate de lucrări, edificiul a fost sfințit pe 26 octombrie 2025, într-un eveniment religios de amploare, la care au luat parte Nicușor Dan, Maia Sandu, Traian Băsescu și Emil Constantinescu.
„Denumirea de Catedrala Mântuirii Neamului a fost utilizată în special de primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea. Sensul ei nu este acela de o mântuire petrecută în masă, ci se referea exclusiv la izbăvirea poporului român din vitregiile care avuseseră loc de-a lungul timpului. În momentul de față, încă din anul 2016, s-a impus această denumire de Catedrala Națională, nu cea de Catedrala Mântuirii Neamului, tocmai pentru a se elimina orice fel de interpretări greșite acordate acestei expresii”, a declarat preotul Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Ideea ridicării unei catedrale reprezentative în spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenței de stat, în urma războiului din 1877 – 1878.
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Deși actul legislativ a fost promulgat de Carol I, proiectul nu s-a concretizat în anii următori.
După Marea Unire din 1918, Mitropolitul Miron Cristea, devenit în 1925 primul Patriarh al României, a reluat inițiativa și a cerut sprijinul Regelui Ferdinand pentru realizarea edificiului. În urma mai multor discuții și analize, Patriarhul Miron a ales amplasamentul de la baza Dealului Mitropoliei, Piața Unirii de astăzi, unde, la 11 mai 1929, a avut loc sfințirea terenului, arată site-ul Patriarhiei Române, Basilica.ro.
Planurile au fost însă amânate din cauza crizei economice interbelice, apoi din pricina celui de-Al Doilea Război Mondial și, ulterior, a instaurării regimului comunist, care a blocat orice perspectivă de construire. Ideea Catedralei Mântuirii Neamului a fost readusă în atenție de Patriarhul Teoctist, care, la 5 februarie 1999, a sfințit o cruce ce simboliza piatra de temelie a viitoarei catedrale, pe același teren din Piața Unirii sfințit în urmă cu șapte decenii de Patriarhul Miron Cristea.
În 2005, s-a realizat alegerea amplasamentului Catedralei Naționale pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 m2 și o formă aproximativ dreptunghiulară. Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 19 / 17 mart. 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural ”Catedrala Mântuirii Neamului”.
Apoi în 2011 a avut loc încheierea contractului pentru infrastructura subterană. În același an, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului ”Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur.
În perioada 2016-2019 au fost realizate elementele exterioare principale ale Catedralei Naționale printre care și turlele, acoperișurile din cupru și clopotele. De asemenea, în paralel, a început decorarea interioară a mozaicului, coordonată de o echipă de artiști români.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
