Ce-aţi făcut cu 228.200.000 €?

Doar 10% din unităţile de învăţământ sunt expertizate antiseismic, deşi Primăria a făcut împrumut extern pentru realizarea planului de consolidare a şcolilor

Prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei (foto), a atras atenţia că doar 10% din şcoli au expertiză antiseismică. Asta în condiţiile în care în 2003 au fost alocate 228,2 milioane de euro pentru aceste clădiri. Unde sunt banii?

În anul 2003, un împrumut de 112,2 milioane euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), la care s-au adăugat 116 milioane euro de la bugetul local – în total 228,2 milioane euro – pentru proiectul “Reabilitarea infrastructurii educaţionale din Bucureşti”, respectiv grădiniţe, şcoli generale şi licee.

Subliniem că nu este vorba doar de cele 112,2 milioane de euro de la BEI, aşa cum au spus oficialităţile, ci de 228,2 milioane de euro, sumă care până acum nu a fost făcută publică.

Următorul cutremur va fi de peste 7 grade

Din declaraţia prefectului, nici măcar aceste expertizări nu au fost efectuate decât în proporţie de 10%. Nu mai vorbim de consolidările propriu-zise. Întrebările sunt simple: unde sunt cele 228 de milioane de euro alocate în acest scop? Şi câte şcoli riscă să se dărâme peste copii în cazul unui cutremur major, de peste 7 grade Richter, care se poate produce în orice clipă, după cum a atras atenţia chiar primarul general, Sorin Oprescu, încă din primele luni ale anului trecut?

Recomandări

Culise și scenarii privind un candidat comun al partidelor proeuropene pentru prezidențiale

Lucrările nici măcar nu au început

“S-au făcut toate eforturile şi în 2009 au fost ţinute licitaţii de execuţie. Astfel, anul 2010 e unul în care se lucrează în toate şcolile pentru finalizarea reabilitărilor. Lucrările la unităţile administrate de Primăria Capitalei vor fi gata până în martie 2011”, spune comunicatul primit de la Primăria Capitalei. Primăria se referă la cele 112,2 milioane de euro de la BEI. Despre restul de 116 milioane nu se mai ştie nimic.

Pentru Staţia de Epurare s-au alocat 139.980.000 € degeaba

Iată şi alte proiecte pentru care s-au alocat căruţe de bani, fără un rezultat concret.

• Apele uzate, de pildă. Bucureştiul este singura capitală europeană fără staţie de epurare. Mizeria se deversează în Dâmboviţa, de undeajunge în Dunăre. Construcţiile Staţiei de Epurare de la Glina, aşa cum le vedem azi, sunt lăsate de Ceauşescu. În anul 2006 s-au dat 139.980.000 de euro pentru definitivarea proiectului. Staţia nu funcţionează.
• Pentru reabilitarea Zonei Istorice s-a alocat, în 2003, suma de 32,3 de milioane de euro. Termenul de finalizare era în 2009. Proiectul este departe de a fi gata.
• O altă investiţie degeaba este Piaţa de Gros din Metalurgiei, care a fost construită în ideea de a atrage produsele fermierilor şi de a asigura legume proaspete şi ieftine pentru bucureşteni. Muncipalitatea a participat la acest proiect cu 1,461 de milioane de euro, iar Guvernul, cu alte 30 de milioane. Piaţa de Gros e acum o afacere falimentară.

Urmărește-ne pe Google News