Ce cred principalii candidați la europarlamentare despre un subiect de care depinde viața pe Pământ. Politicienii români față în față cu schimbările climatice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Una dintre marile teme ale lumii noastre, subiect de prim plan pe agendele europene și mondiale, este schimbarea climatică. Felul în care gândim și în care fiecare țară se raportează la această temă poate fi esențial pentru existența Pământului. O spun specialiștii, liderii lumii reacționează, țările își schimbă strategiile. Am încercat să aflăm cum se raportează candidații români la alegerile europarlamentare la acest subiect. Pe parcursul a două săptămâni, a sosit câte un răspuns de la candidații principalelor partide. Respectiv Traian Băsescu (PMP), Victor Ponta (Pro România), Norica Nicolai (ALDE), Siegfried Mureșan (PNL) și Dragoș Pîslaru (USR/Plus). Mai puțin PSD, a cărui poziție am aflat-o indirect, din declarații ale Rovanei Plumb și Răzvan Cuc.
Cuprins:
de Laura Ștefănuț
„Nu vreau să aud despre speranță, vreau să vă panicați și să reacționați ca și cum v-ar fi luat foc casa”, le-a transmis politicienilor adolescenta Greta Thunberg, care a declanșat o mișcare internațională fără precedent: copiii le cer liderilor politici să acționeze urgent împotriva schimbărilor climatice. 80 de elevi din Germania, Belgia, Austria și Ungaria, adepți ai acestei mișcări, au ajuns chiar și la Summitul de la Sibiu, unde au fost invitați să schimbe câteva cuvinte cu președintele Emmanuel Macron.
92% dintre cetățenii europeni cred că schimbările climatice sunt un subiect important, iar nouă din zece vor ca guvernele lor să promoveze energiile regenerabile.
De ce sunt schimbările climatice un subiect așa de important?
Un copil care se naște azi și trăiește până la 80 de ani poate vedea cum Pământul devine un mediu tot mai lipsit de hrană, tot mai deșertificat, cu fenomene meteo extreme și conflicte generate de lipsa resurselor. Dacă nu se iau măsuri globale, poate vedea chiar cum Pământul devine un mediu de nelocuit pentru majoritatea speciilor, inclusiv a oamenilor.
Cercetătorii au căzut de acord că oamenii au declanșat a șasea extincție în masă, în special prin emanațiile de dioxid de carbon. Omenirea mai are o fereastră de 12 ani în care poate acționa pentru a frâna devastarea Pământului, potrivit unui raport publicat recent de Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei, organism științific al ONU care se ocupă de evaluarea riscurilor încălzirii globale.
Cum pot fi frânate efectele devastatoare ale schimbărilor climatice?
Acordul de la Paris, adoptat în 2015 și semnat inclusiv de România, are ca miză stabilirea unei limite a încălzirii globale - de sub 2 grade Celsius (în comparație cu temperaturile dinaintea epocii industriale). Pentru a face asta, s-au stabilit niște ținte de reducere a emisiilor de carbon, creșterea surselor de energie regenerabilă și eficientizarea energetică. O încălzire globală sub 2 grade Celsius ar însemna „doar” dezastru pe termen lung, potrivit unui amplu articol documentat de New York Times.Însă șansa ca această țintă să fie atinsă este de 1 la 20. Cel mai probabil, în secolul nostru temperaturile vor crește cu peste 2 grade.
Ce progrese face România?
Teoretic, România ar trebui să ajungă la zero emisii până în 2050.„Autoritățile par să aibă o mentalitate care nu are legătură cu secolul XXI”, spune Valentin Sălăgeanu, director de campanii la Greenpeace România, organizație militantă pentru protecția mediului. Potrivit acestuia, ultima strategie energetică națională devoalează mentalitatea autorităților din România. „Este un document retrograd și lipsit de ambiție. Reia proiecte gândite inclusiv în perioada lui Ceaușescu și este opus trendurilor internaționale prin faptul că, de exemplu, perpetuează în continuare exploatarea cărbunelui”. Sălăgeanu spune că România a realizat progrese pe energia regenerabilă, însă niște modificări legislative din timpul guvernării Ponta au întors trendul. „Într-adevăr, legislația avea niște minusuri, dar modificările au lovit în industria regenerabilă”: inițial s-a oferit o schemă prea generoasă care a atras investiții, apoi a fost retezat sprijinul, iar investițiile și încrederea investitorilor au scăzut. „Pentru România, este foarte important ce se va decide la nivel UE”, spune Raul Cazan, directorul 2Celsius, care este de acord că strategia energetică a României nu va duce la reducerea emisiilor.În ceea ce privește transportul, domeniu pe care 2Celsius este specializată, Raul Cazan spune că planurile României arată bine pe hârtie pentru anii 2030 - 2050. „Modul în care se vor implementa rămâne de văzut”, spune acesta. În prezent, România stă dezastruos în domeniile transportului și calității aerului, completează Cazan. Țara are cel mai vechi parc auto din Europa și deja a fost lansată procedura de infringement asupra României, din cauza poluării aerului din București.
Ce spun politicienii români despre schimbările climatice, pe scurt
În ordinea răspunsurilor:Victor Ponta, candidat PRO România
„România ar trebui să se ralieze statelor membre care luptă împotriva poluării și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.”„Pe hârtie avem multe măsuri și acțiuni, în realitate nu prea se întâmplă mare lucru”„Toate măsurile care sunt implementate în celelalte state pot fi, cu ușurință, aplicate și la noi, atât timp cât se dorește asta”.Vedeți AICI răspunsul complet.Traian Băsescu, candidat PMP
„În afară de a susține că trebuie respectat Acordul de la Paris, nu vă pot spune mare lucru”, a transmis Traian Băsescu. Norica Nicolai, candidată ALDE
Propune ca măsuri pentru România: realizarea unei hărți a riscurilor climatice, un program național de îmbunătățiri funciare (măsuri pentru a proteja de inundații) și „stoparea sau limitarea tăierii pădurilor”.„Tornade, ploi torențiale, care produc inundații - au parte de o reacție rapidă a autorităților, dar după ce trec, nimeni nu se mai gândește“. „Fondurile europene vor susține măsuri de atenuare și prevenire a efectelor (schimbărilor climatice). Anumite țări sunt preocupate, dar România, după știința mea, nu are programe clare decât în societatea civilă și în cadrul unor companii”. Siegfried Mureșan, candidat PNL
„Vom susține în viitorul mandat al Parlamentului European toate acele măsuri care contribuie la o mai bună protecție a mediului și de combatere a schimbărilor climatice, fără însă a afecta economia și interesele strategice ale României”.Dragoș Pîslaru, candidat Alianța USR - PLUS
„România trebuie să iasă urgent din mediocritatea cu care abordează subiectul schimbărilor climatice. Suntem una dintre țările cu cel mai bogat capital natural din România, așadar avem și cel mai mult de pierdut prin degradarea ecosistemelor”.„Unul dintre indicatorii care definesc impactul de mediu este cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (...) indicator actualmente ignorat în totalitate în tot ce înseamnă proiecte de investiții publice. Din păcate, în România nu am auzit niciodată, în descrierea unui proiect de investiții, guvernamental sau privat, invocarea acestui indicator de performanță”.„Schimbările climatice sunt genul de provocare imposibil de depășit prin măsuri simple, monosectoriale”. Găsiți AICI răspunsurile detaliate ale candidatului Dragoș Pîslaru.PSD, răspunsuri indirecteDe la PSD, i-am contactat pe primii trei candidați de pe liste: Rovana Plumb, Carmen Avram și Claudiu Manda. Nu au răspuns la telefon, deși au văzut mesajul prin care justificam demersul.„Întotdeauna am militat pentru schimbările climatice”, a spus Rovana Plumb în emisiunea din 21 mai, Adriana Nedelea LA FIX, la Libertatea.ro. “Este o politică care ne interesează și România a făcut pași importanți”.
„România va fi în vârful icebergului de eliminare a efectelor negative ale schimbărilor climatice”, a mai spus Rovana Plumb. Pe de altă parte, ministrul transporturilor a criticat recent ecologiștii, spunând că aceștia ar trebui “să se mai ducă şi în altă ţară să protejeze mediul” și a adăugat, potrivit Hotnews, că are mare încredere în candidaţii tineri ai PSD la alegerile europarlamentare că “îşi vor face treaba aşa cum trebuie”.
Ce se întâmplă când temperatura crește cu peste 2 grade?
Cele mai multe scenarii spun că la o creștere între 2 și 3 grade vom avea parte de dispariția majorității orașelor de coastă și deșertificarea unor regiuni populate, precum și reducerea semnificativă a apei potabile și a resurselor de hrană. Asta va însemna milioane de refugiați, care vin masiv dinspre Africa către Europa și dinspre Mexic către SUA.
La o creștere cu 4 grade „nu este clar dacă este posibilă adaptarea (oamenilor - n.r.)”, spune raportul Băncii Mondiale, dar și alte scenarii pe care le-am citit. Fiindcă știm că Europa ar fi sub secetă permanentă, o mare parte din China, India și Bangladesh ar fi deșert, este de așteptat colapsul civilizației, spun majoritatea studiilor.
De la 5 grade în sus, viața umană nu ar mai fi posibilă pe Pământ.
Estimările arată că fără niciun fel de intervenție, dacă păstrăm ritmul actual al creșterii concentrației de CO2 din atmosferă, temperaturile se vor ridica cu până la 4.9 grade până în 2100. Totuși, majoritatea statelor au început să implementeze măsuri care ar permite ridicarea temperaturilor cu doar 3.7 grade. Pentru a ține mai jos pragul, e nevoie de măsuri mai drastice și de folosirea tehnologiei de eliminare a CO2 din atmosferă.
Acordul de la Paris este principalul tratat internațional care stabilește țintele ce trebuie atinse de state pentru a limita creșterea temperaturii - însă nu oferă ”rețeta” de a face asta și nici penalități pentru eșecul de a atinge aceste ținte. Practic, este responsabilitatea statelor de a-și stabili traseul.
Citește și:Elevi din peste 100 de țări, în grevă pentru mediu! Mișcarea inspirată de o fată de 16 aniCum a ajuns o suedeză de 16 ani să fie nominalizată la premiul Nobel pentru Pace. Greta Thunberg a mobilizat elevi din peste 100 de țări să protesteze față de încălzirea globalăALEGERI EUROPARLAMENTARE | Românii pot contrazice sondajele de opinie. Când au gafat și când au avut dreptate institutele de sondare a opiniei publiceCe prezență se așteaptă să fie la alegerile europarlamentare de duminică. Până acum, românii nu s-au înghesuit la urne, fiind de fiecare dată sub media europeană
