ALEGERI EUROPARLAMENTARE | Românii pot contrazice sondajele de opinie. Când au gafat și când au avut dreptate institutele de sondare a opiniei publice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Libertatea face, înaintea alegerilor europarlamentare din 26 mai 2019, o analiză privind prezența la vot, opțiunile românilor în ziua scrutinelor, dar și a felului în care sondajele anterioare votului se apropie de rezultatele finale.
Analiza a arătat că de multe ori s-a întâmplat ca procentele prezentate în timpul şi înaintea campaniilor electorale să nu se potrivească şi cu rezultatele alegerilor. Au existat și suspiciuni că sondajele manipulează.
Cuprins:
Realitatea arată însă diferit: alegătorii au fost cei care au infirmat la urne estimările. Şi, de cele mai multe ori, nu cu mult. Vă propunem astăzi să ne amintim de două situații în care procentele date de sondaje au fost răsturnate, nu pe ultima sută de metri, ci chiar în ziua votului: Geoană versus Băsescu din 2009 și Ponta versul Iohannis din 2014.
Alegerile prezidenţiale, cele în care mizele şi emoţiile sunt la cote maxime, creează cel mai des astfel de situaţii. În cele mai recente cazuri, 2009 şi 2014, rezultatele de la urne au contrazis toate sondajele. Nu înseamnă că firmele care au făcut sondajele au greşit, ci că în ziua votului oamenii au văzut situaţia altfel decât în timpul campaniei. Între ziua unui sondaj şi ziua votului se pot întâmpla multe şi, de obicei, s-au întâmplat.
Europarlamentare: procentele la vot, sub cele din sondaje
În 2009, românii au votat în primele alegeri europarlamentare pentru un mandat plin, după ce în 2007 votul a decis reprezentanţii ţării noastre pentru numai o jumătate de mandat.
La acea vreme, Gallup şi INSOMAR prezentau cifre similare.
PDL era cotat la 31%, respectiv 30,8%, iar PSD la 31% (de către ambele case). PNL varia între 21% şi 20,2%. Alegerile au confirmat sondajele.
PSD a obţinut 31%, PDL 29,71%. Au greşit însă în cazul PNL, care a primit doar 14,5% din voturi.
La europarlamentarele din 2014, PSD candida alături de UNPR şi de PC, iar sondajele arătau peste 40% pentru această alianţă.
- INSCOP vedea, de exemplu, PSD la 40,7%, în timp ce PNL era cotat cu 16,9% din voturi. PDL avea 11,3%, iar nou-înfiinţatul PMP apărea în sondaj cu 10,2%
- CSCI prezenta cifre similare: PSD ar fi ajuns la 42%, iar PNL era la 15%. PDL şi PMP erau cotate cu 10%.
La alegeri, a existat o mică diferenţă faţă de sondaje. PSD a obţinut doar 37,6%, iar PNL a obţinut 15%. PDL s-a situat la scorul de 12%, iar PMP la numai 6%.
Marile răsturnări
În 2009, Traian Băsescu părea a fi pe punctul de a pierde al doilea mandat. Mircea Geoană urcase în toate sondajele şi era, în al doilea tur de scrutin, sprijinit de mai toate celelalte partide. Inclusiv de PNL.
Trei mari case de sondare îl dădeau câştigător pe Mircea Geoană.
- CCSB şi INSOMAR spuneau că diferenţa este de opt procente în favoarea candidatului PSD – 54% la 46%.
- Avangarde prezenta o diferenţă mai mică, de numai 4 procente.
Aceste sondaje au fost infirmate la urne. Traian Băsescu a câştigat cu doar 0,68% diferenţă - celebrele 70.000 de voturi care au decis președintele ţării. Pe lângă o prezenţă masivă a diasporei, analiştii au considerat că prestaţia lui Mircea Geoană din ultima dezbatere (în care i-a fost adresată celebra întrebare dacă i-a plăcut acasă la Sorin Ovidiu Vîntu) a schimbat cursul alegerilor.
<iframe width="740" height="400" src="https://www.youtube.com/embed/h5okCWxJ3ng" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture" allowfullscreen></iframe>
În 2014 a fost o situaţie asemănătoare. Aproape toate sondajele din săptămâna dinaintea scrutinului îl dădeau învingător pe liderul PSD de atunci, Victor Ponta, în fața candidatului PNL, Klaus Iohannis.
- Sondajul CURS - Avangarde spunea că liderul PSD va câştiga cu 54% turul al doilea al alegerilor din 2014.
- CSCI prevestea o diferenţă similară: 55% Ponta - 45% Iohannis.
În vară, însă, cu luni înainte de alegeri, Victor Ponta era creditat cu 59% din voturi.
La fel ca în cazul 2009, mobilizarea masivă în duminica alegerilor din 2014 a schimbat datele problemei. Klaus Iohannis a inversat scorul, primind cu aproape 10% mai multe voturi decât Victor Ponta.
Prezenţa face diferenţa
Cele două cazuri demontează ideea că prezența la vot nu contează. E drept, însă, că la alegerile prezidenţiale este o prezență mai mare la vot decât la parlamentare sau europarlamentare.
În cazul celorlalte alegeri, sondajele au fost mult mai aproape de realitate. La parlamentarele din 2012, toate casele de sondare a opiniei publice dădeau ca sigură o victorie zdrobitoare a alianţei dintre PSD şi PNL. Au nimerit însă şi scorul.
- Sondajul CSCI spunea că 60,8% dintre români vor vota candidaţii USL şi 19,2% pe cei ai PDL (în Alianţa România Dreaptă – ARD, formată cu PDL, PNȚCD și Forța Civică). IMAS avea un scor similar: 60,5% pentru USL şi 15% pentru ARD.
- Rezultateleau arătat că PSD şi PNL au obţinut 58,6% şi 60% cu candidații pentru Senat şi Camera Deputaţilor, iar ARD - 16,7% şi 16,5%.
Situaţia s-a repetat la alegerile parlamentare din 2016.
- Sondajele arătau că PSD va obține 40% din voturi, iar PNL sub 25%.
- Cifreles-au confirmat.
Ce spun sondajele despre alegerile europarlamentare 2019
Cele mai noi sondaje, realizate în luna mai, nu arată nici un câştigător clar al alegerilor europarlamentare din 26 mai.
- INSCOP prevede o luptă egală între PSD şi PNL, ambele în jurul a 26%, în timp ce Alianţa 2020 USR - PLUS ar obţine 20%.
- Datele IMAS arată că ar câştiga PNL, cu 25,6%, în timp ce PSD ar obţine doar 21,7%.
- Ambele sondaje prezintă PNL pe un trend ascendent.
Citeşte şi:
Ce prezență se așteaptă să fie la alegerile europarlamentare de duminică. Până acum, românii nu s-au înghesuit la urne, fiind de fiecare dată sub media europeană
