Ce este „capitalismul negru” care costă Italia 5.000.000.000 de euro

Efectele secundare ale politicilor de decarbonizare

Uniunea Europeană a adoptat o strategie de „capitalism verde” pentru combaterea poluării, bazată pe mecanisme de piață precum sistemul ETS de „schimb de emisii” . Prin acest mecanism, UE stabilește un plafon de emisii de CO₂ și distribuie „drepturi” companiilor, care trebuie să plătească mai mult dacă poluează mai mult. La prima vedere, măsura pare a încuraja companiile să devină mai ecologice, însă efectele secundare sunt serioase, relatează Il Manifesto.

Unul dintre principalele efecte negative este volatilitatea prețurilor la energie, influențată de speculații financiare, ceea ce afectează direct consumatorii. În plus, sistemul de „drepturi” este considerat regresiv, lovind mai puternic în categoriile vulnerabile, deoarece costurile ridicate se transmit tuturor consumatorilor, indiferent de venituri.

„Capitalismul verde” promovat de lideri europeni precum Ursula von der Leyen este criticat pentru crearea de inegalități și instabilitate. În timp ce în Europa se dezbat noi strategii ecologice, în alte țări precum China se aplică modele de planificare ecologică de tip „command and control”, considerate mai eficiente de unii experți.

În același timp, discuțiile despre schimbările climatice sunt polarizate. Există voci, inclusiv în rândul unor grupuri sociale vulnerabile, care susțin „negaționismul” climatic – negarea existenței unui pericol climatic major – și resping orice măsuri ecologice. Această poziție, deși contrazisă de știință, câștigă adepți.

Cinci miliarde de euro și o dezbatere tot mai aprinsă

Italia reprezintă un exemplu relevant al acestei tendințe. Deși guvernul condus de Giorgia Meloni nu adoptă explicit o poziție negaționistă, măsurile recente privind prețurile energiei arată o abordare care subminează eforturile de decarbonizare.

Guvernul italian a anunțat un pachet de cinci miliarde de euro pentru sprijinirea consumatorilor și a companiilor, însă alocarea fondurilor a stârnit controverse. Din această sumă, patru miliarde sunt destinate companiilor, iar doar un miliard va ajunge la gospodăriile cele mai sărace.

De exemplu, familiile vulnerabile vor primi un sprijin de aproximativ 115 euro pe an pentru facturile la energie, în timp ce companiile pot primi subvenții de până la 200.000 de euro. Conform unui raport al Băncii Centrale Europene, gospodăriile italiene plătesc deja facturi aproape duble față de companii, o situație rar întâlnită în alte state europene precum Franța sau Spania.

Subvențiile generoase pentru companii sunt, de fapt, menite să compenseze costurile impuse de sistemul UE de „drepturi” de emisie. Astfel, în loc să stimuleze reducerea emisiilor, măsurile guvernului italian riscă să anuleze efectul acestui sistem. În Italia, concluzionează experții, „capitalismul verde” s-a transformat deja într-un „capitalismul negru”, amplificând inegalitățile sociale și periclitând tranziția ecologică.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE