Cuprins:
- Viziunile Annei Catherine Emmerich (n. 1774 – d. 1824), oferă detalii suplimentare pentru scenele din film, precum întâlnirea dintre Fecioara Maria și Iisus în timpul drumului crucii.
- În 1819, poetul Klemens Brentano a vizitat-o pe Emmerich și a transformat revelațiile ei într-o carte intitulată „Dureroasele Patimi ale Domnului nostru Isus Hristos conform Meditațiilor Annei Catherine Emmerich”.
- Filmul „Patimile lui Hristos” al lui Mel Gibson, lansat acum 20 de ani, o operă cinematografică remarcabilă, explorează ultimele 12 ore din viața lui Iisus.
- Profesorul Pablo Marini analizează filmul lui Mel Gibson în noua sa carte, „Redimidos” (Răscumpărați) și consideră că acest film este „cel mai bun film catolic din istorie”.
Cine a fost Anne Catherine Emmerich
Anne Catherine Emmerich a avut viziuni despre ultimele zile ale lui Iisus, inclusiv Cina cea de Taină, trădarea lui Iuda și răstignirea, iar aceste revelații au influențat semnificativ filmul „Patimile lui Hristos” al lui Mel Gibson.
Emmerich s-a născut în 1774, într-o familie de țărani evlavioși. La 28 de ani a intrat într-o mănăstire augustiniană. Din copilărie, ea susținea că vorbea cu Iisus și era martoră la apostolatul Său. În 1812, a început să aibă stigmate, semne similare cu cele ale lui Hristos în timpul patimilor Sale.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bc2468b97adc768129c37193b21d8193.jpg)
Autoritățile bisericești au examinat stigmatele și au ascultat relatările ei. În 1819, poetul Klemens Brentano a fost trimis să o viziteze. Ea i-a transmis revelațiile sale, pe care el le-a transformat într-o carte intitulată „Dureroasele Patimi ale Domnului nostru Isus Hristos conform Meditațiilor Annei Catherine Emmerich”..
Cartea oferă o descriere detaliată a Săptămânii Sfinte, începând cu decizia lui Iisus de a merge la Ierusalim pentru Paști și terminând cu învierea Sa. Emmerich a afirmat că „vede” locurile pe care le-a străbătut Hristos.
Aceste viziuni explică rolul proeminent al Fecioarei Mariei (Maria Morgenstern) în filmul lui Gibson, deoarece Emmerich descrie pas cu pas ce ar fi făcut Fecioara în acele zile ale patimilor Fiului ei.
Profesorul Pablo Marini, autor al cărții „Redimidos” (n.r. – „Răscumpărați”) despre filmul lui Gibson, apreciază fidelitatea peliculei față de Evanghelii, precum și utilizarea viziunilor misticei ale Annei Catherine Emmerich.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_afa5b73ff7a7a49dad70b82ffc2a4589.jpg)
Ce înseamnă „răscumpărarea”
Marini subliniază importanța centrală a suferinței și a Crucii în mântuirea adusă de Hristos. El explică faptul că „răscumpărare” înseamnă literal „a cumpăra din nou, plătind prețul”. În teologie, aceasta se referă la actul prin care Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a eliberat omenirea de păcat prin jertfa Sa.
Autorul argumentează că brutalitatea pedepsei arătate în film este justificată istoric și teologic. El afirmă că „imaginile încearcă să arate magnitudinea torturii și predarea liberă și iubitoare a Domnului”.
Marini apreciază modul în care Gibson a prezentat rolul Fecioarei Maria (Maia Morgenstern) ca o „co-răscumpărătoare”. De asemenea, el laudă legătura stabilită în film între Cina cea de Taină, Calvar și Sfânta Liturghie.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/profimedia-0592715274-714x1024.jpg)
Personajele feminine puternice
El analizează personajele feminine din film, descriindu-le ca fiind curajoase, pioase și iubitoare În contrast, figurile masculine, cu excepția lui Iisus, sunt în general prezentate negativ.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8211c6ae04de05811174e16ad7a92350.jpg)
Absolvent de Filosofie și savant în liturghie, Pablo A. Marini are o experiență de peste 30 ani ca profesor la diferite universități catolice, unde a predat Filosofie și Teologie. Este autorul a 12 volume.
„Dacă nu vrei să auzi adevărul, nimeni nu ți-l poate spune”
Marini identifică și o categorie de personaje caracterizate prin „indiferență față de adevăr”, precum Pilat și Irod. Într-o scenă semnificativă, soția lui Pilat îi spune: „Dacă nu vrei să auzi adevărul, nimeni nu ți-l poate spune”.
În scena confruntării cu Irod, Iisus nu rostește niciun cuvânt. Marini comentează: „Hristos nu-i răspunde lui Irod din cauză că există persoane care nu merită să audă adevărul”.
Emmerich completează textul biblic. De exemplu, ea descrie conversația dintre Iisus și Fecioara Maria înainte de Cina cea de Taină, în care El îi vorbește despre discipolul care Îl va trăda.
Emmerich descrie și reacția Mariei la această confidență: „Când Domnul i-a anunțat Fecioarei ce urma să se întâmple, ea L-a rugat în modul cel mai tandru să o lase să moară cu El. Dar El i-a recomandat să aibă mai multă resemnare decât celelalte femei; i-a spus de asemenea că va învia și locul unde i se va arăta. Ea nu a plâns mult, dar era profund întristată”.
Marini consideră că „Patimile lui Hristos” este „cel mai bun film catolic din istorie și cel mai catolic dintre filmele catolice”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4a22b82a731ebb3e8dca79dd36379f3b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bf41938cb40c3627a907bf4b76f1eff9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_22f86e1628e1a4d395afee7af9020568.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8850f222472416c9633f2423edb0220f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b7c23fecdcefe56e0885565fe909e326.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_153a2471fe508566f1a11db79855a5e1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_edf78021cd4806f746526d2fd519e84a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2cc2f07ba0a9e3ebb0bb94d18642fdcc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_90a5836c3def388e589f1ecd977038a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_33cae733c1084d454c982b7876e46045.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8d5c7a8e444aa457fd174719e8afdcfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_34c917340766fcb215347afadd7258b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_df7e8f4c0d1502fc5f0f9b16fb813e7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4d26aaa997f9809b761823ffe308610c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_45dbefa9847b653c38fe7dc1796de5bd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_cf46df0d603f91da33362c2409180012.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_9e767df6dc18cb5704a0abe9b642a22a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0f6201194691fe333e31f7d46e398205.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f908da1961b1ee907a41ccd29ae80a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_78db589cbe0c4b14a997ddbbd04367c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_02af433974e4a52ace6dd4eb3564d8aa.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.