CE NE ENERVEAZĂ | Parcarea și comunicarea

Apoi o apără cu preţul unei vigilenţe ce frizează nebunia. Fie investesc în plăcuţe cu mesaje duşmănoase (“Parcaţi şi riscaţi!”, “Dacă vrei să-ţi găseşti maşina cu cauciucurile sparte, parchează AICI! !”, “Nu parcaţi, că o-ncurcaţi! !”), fie îşi pun soacrele să stea toată ziua holbate pe fereastră, instruite să-i ocărască aspru şi prompt pe cei care cred ca proştii că strada e a tuturor. Iar atunci când găsesc vreun obraznic de vehicul parcat pe locul revendicat de ei, se reped să-i crăcăneze ştergătoarele, schingiuindu- le într-o poziţie de tsukahara cu întoarcere peste cap. Ştiu şi intelectuali care, preţuind valorile comunicării, preferă să-i lase uzurpatorului un bileţel în parbriz. Ei sunt cei care, luaţi cu subtilităţile negocierii gentile, uită aproape de fiecare dată, că măta are o cratimă, iar băgamiaş două. (Alice Năstase, Bucureşti)
Pe tine cine şi ce te enervează? Scrie-ne la adresa romaniateiubeam@libertatea.ro

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro