Ce nu ai voie să faci în secţia de votare la alegerile prezidenţiale 2025

Cuprins:

Când au loc alegerile prezidențiale 2025

Alegerile prezidențiale 2025 sunt primele alegeri din România postdecembristă care sunt organizate ca urmare a anulării unui prim tur.

Primul tur al alegerilor prezidențiale 2025 va avea loc în data de 4 mai 2025 (2, 3 și 4 mai 2025, în cazul secțiilor de votare din străinătate), iar cel de-al doilea, în eventualitatea organizării acestuia, în data de 18 mai 2025 (16, 17 și 18 mai 2025, în cazul secțiilor de votare din străinătate).

Secțiile de vot, în ziua votului, sunt deschise în intervalul 7.00 – 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23.59.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale 2025

Pentru a participa în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, candidatul trebuie să fie cetățean român, să aibă domiciliul stabil în România, să fi împlinit vârsta minimă de 35 de ani la data depunerii candidaturii și să nu fie lipsit de dreptul de vot printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Conform legii electorale, fiecare candidat la prezidențiale trebuie să adune minimum 200.000 de semnături de susținere de la cetățeni cu drept de vot.

Potrivit listei publicate de Biroul Electoral Central – BEC – cei 11 candidați care vor intra în cursa pentru Palatul Cotroceni sunt:

Nicușor-Daniel Dan, candidat independent
George-Crin-Laurențiu Antonescu, propus de Alianța Electorală România Înainte
Victor-Viorel Ponta, candidat independent
Elena-Valerica Lasconi, propusă de Uniunea Salvați România
Cristian-Vasile Terheș, propus de Partidul Național Conservator Român
Marcela-Lavinia Șandru, propusă de Partidul Umanist Social Liberal
George-Nicolae Simion, propus de Alianța pentru Unirea Românilor
John-Ion Banu-Muscel, candidat independent
Silviu Predoiu, propus de Partidul Liga Acțiunii Naționale
Petru-Daniel Funeriu, candidat independent
Sebastian-Constantin Popescu, propus de Partidul Noua Românie

Potrivit Constituției, președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi valabil
exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea
tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul
tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Mandatul președintelui României este de 5 ani.

Ordinea candidaților pe buletinul de vot

BEC a stabilit prin tragere la sorți ordinea candidaților pe buletinul de vot.

George Nicolae Simion (AUR) ocupă prima poziție, urmat de George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte) și Elena Valerica Lasconi (USR).

Cristian Vasile Terheș (PNCR) se află pe poziția a patra, iar Marcela Lavinia Șandru (PUSL) pe a cincea. Victor Viorel Ponta, candidat independent, ocupă poziția a șasea.

Ultimele poziții sunt ocupate de Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale), John-Ion Banu-Muscel (independent), Petru Daniel Funeriu (independent) și Nicușor-Daniel Dan (independent).

Vezi și cum arată buletinele de vot la alegerile prezidențiale 2025.

Cum votezi la alegerile prezidențiale 2025

Cine poate vota

Potrivit legislației, la alegerile prezidențiale 2025 pot vota cetățenii români, care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de vot. Nu au drept de vot persoanele cu dizabilități mintale puse sub interdicție sau persoanele condamnate, cărora li s-au interzis drepturile electorale prin hotărâre judecătorească.

Unde poți vota

Alegătorul poate vota la o secție de votare specifică, în funcție de situația în care se află:

a) Dacă sunteți în localitatea de domiciliu sau reședință, votați doar la secția de votare care corespunde străzii sau localității unde locuiți, conform legii.
b) Dacă vă aflați în altă localitate decât cea de domiciliu sau reședință, puteți vota la orice secție de votare din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
c) Dacă sunteți în străinătate, puteți vota la orice secție de votare organizată în afara țării.
d) Dacă faceți parte din biroul electoral al secției de votare, sunteți operator de calculator sau asigurați ordinea, votați la secția unde lucrați.
e) Dacă aveți mobilitate redusă, votați la orice secție care vă poate asigura accesul.

Instrucțiuni pentru vot

Prezentați actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea documentului și validarea datelor, veți merge la membrii biroului electoral.

După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală, veți primi un buletin de vot.

Înainte de a intra în cabina de vot, verificați să fie aplicată ștampila de control a secției pe spatele buletinului de vot. Fără această ștampilă, votul va fi anulat!

Dacă sunt mulți alegători în sala de votare și considerați că secretul votului ar putea fi compromis, așteptați sau informați președintele secției. Intrarea în sala de votare se face pe serii corespunzătoare numărului de cabine disponibile.

Aplicați ștampila cu mențiunea „VOTAT” în patrulaterul corespunzător candidatului ales.

Îndoiți buletinul astfel încât partea pe care este aplicată ștampila de control să rămână vizibilă, și introduceți-l în urnă. Asigurați-vă că buletinul este pliat corect pentru a preveni deschiderea lui; o îndoire greșită nu invalidează votul, atât timp cât secretul este păstrat.

Dacă greșiți aplicarea ștampilei și nu ați introdus încă buletinul în urnă, puteți solicita un nou buletin. Primul buletin va fi anulat.

După vot, înapoiați ștampila și primiți actul de identitate, care va fi marcat cu un timbru autocolant.

Când este considerat nul buletinul de vot

Pentru a vă asigura că votul dv. este considerat valabil, e important să cunoașteți regulile de bază și să evitați greșelile care ar putea duce la anularea buletinului de vot. Buletinele declarate nule nu sunt luate în calcul în totalul voturilor exprimate.

Conform articolului 48, alineatul (2) din Legea 370/2004, buletinul de vot este declarat nul în următoarele cazuri:

lipsa ștampilei de control a secției de votare pe buletin;
folosirea unui buletin de vot care nu respectă modelul oficial aprobat;
lipsa ștampilei cu mențiunea „VOTAT” pe buletinul de vot;
aplicarea ștampilei „VOTAT” pe mai multe opțiuni de pe buletin sau în afara patrulaterelor desemnate.

Votul este însă considerat valabil în situațiile următoare:

dacă ștampila „VOTAT” depășește marginile patrulaterului, dar preferința alegătorului este clară;
dacă cerneala s-a imprimat și pe verso-ul buletinului de vot, dar votul rămâne lizibil;
dacă ștampila „VOTAT” a fost aplicată de mai multe ori în același patrulater sau o dată într-un patrulater și o altă dată în afara oricărui alt patrulater.
De asemenea, buletinele de vot pe care există corecturi sau scris nu sunt declarate nule, atât timp cât respectă condițiile de mai sus și opțiunea de vot este clară.

Ce nu ai voie să faci în secţia de votare la alegerile prezidenţiale 2025

În secția de votare la alegerile prezidențiale 2025, este esențial să respectați anumite reguli pentru a menține ordinea și integritatea procesului electoral.

Reprezintă contravenție distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale și se amendează conform legii.

Ștampila „VOTAT” trebuie folosită doar pentru a marca opțiunea de vot și trebuie returnată după vot. Orice utilizare neadecvată, cum ar fi aplicarea ștampilei în alte locuri decât patrulaterul candidatului poate invalida buletinul de vot.

Votul este secret. Este interzisă și fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot.

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
- Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
Nicio persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în sala de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. Excepție fac membrii biroului electoral al secției de votare, operatorii de calculator, persoanele însărcinate cu menținerea ordinii și personalul tehnic desemnat.

Reprezintă contravenție și vânzarea sau consumul de alcool pe o distanță de 500 de metri în jurul localului secției de votare și este amendată potrivit legii.

Este considerată fraudă fapta persoanei care votează:
- a) fără a avea acest drept;
- b) de două sau mai multe ori;
- c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
- (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Propaganda electorală, interzisă

Orice formă de propagandă electorală este interzisă în interiorul secției de votare, dar și în apropierea acesteia. Este interzisă purtarea materialelor de propagandă.

Dacă găsiţi afișe electorale în secția de votare sau pe clădirea unde este amplasată, raportaţi președintelui biroului electoral al secției de votare. Acesta dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Fraudă electorală este considerată orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegătorilor şi crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral.

Cine poate realiza sondaje la ieșirea de la urne?

Pot efectua sondaje la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societăţile
comerciale ori organizaţiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje
de opinie şi care sunt acreditate de Biroul Electoral Central în acest sens, prin decizie. Lista
institutelor de sondare a opiniei publice/societăţilor comerciale/organizaţiilor neguvernamentale
acreditate să efectueze sondaje la ieșirea de la urne poate fi consultată la următorul link:
https://prezidentiale2025.bec.ro/acreditari/

Care sunt atribuțiile președintelui României?

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al
integrității teritoriale a țării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a
autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului,
precum şi între stat şi societate.

Atribuții în raport cu Guvernul

Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de
încredere acordat de Parlament;
În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la
propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;
Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;
Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind
politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte
situaţii;
Prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

Atribuții în raport cu Parlamentul

Adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;
După consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;
Promulgă legile adoptate de Parlament.

Atribuții în domeniul politicii externe

Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le supune spre ratificare
Parlamentului;
La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi
aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

Atribuții în domeniul apărării

Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării;
Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor
armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării
Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare;
În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru
respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă
Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.