Ce s-a ales din proiectele de cercetare de milioane de euro, conduse de ministrul demisionar Daniel David: site-uri expirate și o țeapă americană, sus, pe deal

Șef de laboratoare, centre și institute

Pe lângă activitatea de savant, listată scrupulos în biografiile oficiale, David a deținut și funcții în organismele care dirijează fondurile pentru cercetare. A fost consilierul personal pe probleme de cercetare al ministrului educației, în 2005 și 2016.

A ocupat postul de vicepreședinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS) în perioada 2010-2014.

În cadrul Universității Babeș-Bolyai, al cărei rector este din 2020, David a înființat structuri academice pe care le controlează și prin intermediul cărora derulează proiecte de cercetare.

Astfel, la Facultatea de Psihologie din cadrul UBB, Daniel David și soția lui, Oana David, au organizat extensii precum clinica universitară PsyTech și Data Lab.

La universitatea clujeană au apărut Institutul STAR (acronim de la știință și tehnologii avansate) și Institutul Racoviță pentru studierea vieții în condiții extreme, Daniel David având funcție de coordonator în conducerea ambelor entități.

De asemenea, la UBB a fost înființată, în 2025, și o nouă facultate, Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății. Iar în interiorul acesteia, a fost creat un Centru Național de Competențe pentru Stil de Viață Sănătos, coordonat de nutriționistul Nicolae Hâncu, academician, și de Daniel David.

Unul dintre posibilele motive ale acestei apariții este faptul că UBB coordonează, în perioada 2023 – 2028, un proiect dedicat îmbunătățirii comunicării între cercetătorii din mai multe facultăți europene de medicină. Valoarea totală a finanțării europene este de 5 milioane de euro, universității clujene revenindu-i suma de 1,25 milioane de euro, conform cordis.europa.eu.

Roboți cu bani europeni

În calitate de cercetător, David a condus echipa UBB implicată în proiectul multinațional DREAM: terapie asistată de roboți, derulat între 2014-2019.

Valoarea totală a proiectului a fost de 8,7 milioane de euro, din care 6,7 milioane de euro – finanțare de la Comisia Europeană. Universității Babeș-Bolyai i-au fost alocați din această sumă în jur de 640.000 de euro, potrivit cordis.europa.eu. Site-ul proiectului, în care au fost implicate 7 universități europene, nu mai este funcțional. Dar DREAM a continuat și în 2020, într-o formulă de colaborare din care UBB nu a mai făcut parte.

Într-un comunicat de pe blogul ministrului demisionar, se arată că rolul echipei clujene în proiect a fost „de a conduce partea clinică de psihoterapie”.

Un ordin de ministru și o finanțare pe lista de rezervă

Printre altele, în 2019, David a condus proiectul „Susținerea cercetării de excelență la Universitatea Babes-Bolyai la centenar 1919-2019”, în valoare de 388.000 de lei (în jur de 80.000 de euro), alocați prin Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS).

Proiectul „Cercetare fundamentală și de frontieră, PN-III-P4-ID-PCCF-2016 – Înţelegerea şi modelarea structurilor spaţio-temporale ale inegalităţilor şi polarizării în relaţie cu caracteristicile psihologice – STIP, 2018-2022”, cu Daniel David în rol de director, s-a aflat inițial pe lista de rezervă a proiectelor aprobate pentru finanțare de către CNSIS, competiția 2016.

Dar, după cum menționează site-ul UEFISCDI, prin ordinul Ministerului Cercetării și Inovării (MCI) nr. 831/02.10.2018, bugetul competiției a fost majorat, iar „prin adresa MCI cu  nr. 11904/10.10.2018 proiectele aflate pe listele de rezervă sunt aprobate la finanțare”. Ministru al cercetării era, la data emiterii respectivelor ordine, Nicolae Burnete, cadru didactic și președinte al Senatului la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca.

După modificarea bugetului, proiectul lui Daniel David a primit o finanțare de 8,5 milioane de lei (în jur de 1,7 milioane de euro).

Cercetările soției ministrului, finanțate cu două milioane de euro

Soția ministrului demisionar, Oana David, cadru didactic la Facultatea de Psihologie din cadrul UBB, a coordonat, între 2014-2017, proiectul REThink, finanțat de Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), cu suma de 300.000 de euro.

Între 2020 și 2024, pe baza conceptului REThink, Oana David a condus ca director trei proiecte de cercetare în valoare totală de 2,3 milioane de lei (aproximativ 460.000 de euro), finanțare de la CNCSIS.

REThink Academy – dedicat sănătății mintale a studenților, REThink Emotions – terapie online pe bază de joc și REThink Well – o platformă pentru prevenirea tulburărilor psihice la adolescenți sunt, conform prezentărilor, inspirate de personajul RETMAN, din cartea și desenele animale publicate anterior de Daniel David, despre care ați citit în Libertatea. În urma acestor proiecte, au rezultat site-urile de prezentare, o animație interactivă pentru antrenarea emoțiilor și o aplicație pentru mobil, MoodWheel, cu aproximativ o mie de descărcări.

Oana David e membru în echipa proiectului în derulare „Scented Pathways” – finanțat în 2023 prin PNRR cu suma de 6 milioane de lei (aproximativ 1,2 milioane de euro). Proiectul are drept scop cercetarea legăturilor dintre miros, microbiomul nazal și starea de spirit.

Link-uri închise și o cercetare a cercetărilor spaniole

Printre titlurile de glorie pe care Daniel David și le-a atașat în prezentările oficiale este și acela că a dotat Facultatea de Psihologie cu tehnologii avansate de cercetare. Roboții terapeutici, menționați mai sus, sunt doar o parte din minunile tehnice despre care se vorbește pe site-ul facultății. Au existat Platforma Matrix (roboterapie și realitate virtuală), Platforma SkyRa (imagistică avansată), care duc spre link-uri nefuncționale.

În materie de avangardă tehnologică, David a cercetat cercetările Nesplora, o companie spaniolă specializată în aplicații ale realității virtuale în neuropsihologie. Numele întreg: Nesplora Neuroscience Support Systems SL.

În 2015, compania cu sediul în San Sebastian a derulat în colaborare cu mai multe universități iberice proiectul VR Mind, finanțat de Uniunea Europeană cu 50.000 de euro. Valoarea totală a proiectului a fost de 75.000 de euro. Scopul proiectului a fost testarea tehnologiei de diagnosticare a unor afecțiuni psihice, tehnologie bazată pe realitate virtuală.

VR Mind a fost lansat pe piață, ca aplicație pentru măsurarea atenției, impulsivității și a altor parametri necesari explorărilor de psihologie clinică. Variantele Nesplora Aula (pentru pacienți copii) și Nesplora Aquarium (pentru pacienți adulți) costă între 30 de dolari o utilizare și 1.800 de dolari plan anual, conform site-ului companiei spaniole.

În 2019, Daniel David a semnat, în calitate de coautor, un studiu despre testarea tehnologiei Nesplora – dacă e utilă sau nu – în psihologia clinică.

Este vorba despre lucrarea „Voinescu, Alexandra & Fodor, Liviu-Andrei & Fraser, Danae & Mejías, Miguel & David, Daniel. (2019). Exploring the Usability of Nesplora Aquarium, a Virtual Reality System for Neuropsychological Assessment of Attention and Executive Functioning, 1207-1208. 10.1109/VR.2019.8798191”.

Textul lucrării a fost prezentat la o conferință despre realitatea virtuală, organizată de Institute of Electrical and Electronical Engineers (IEEE), asociația profesională din SUA. Concluzia studiului din 2019 a fost, conform rezumatului disponibil online, că da, aplicațiile Nesplora sunt utile pentru psihologi.

Pacientul își pune ochelarii de VR, accesează aplicația, iar direcția privirii lui este marcată în aplicație cu un punct roșu.

Versiunea mai ieftină de la Cluj

În august 2020, Universitatea Babeș-Bolyai anunța, într-un comunicat, că a lansat propriul produs VR Mind, dar nu în parteneriat cu Nesplora, ci cu EON Reality, o companie cu sediul în SUA, condusă de un suedez de origine română, Dan-Ioan Lejerskar.

„Produsul VR Mind, derivat din cercetări psihologice (ştiinţe cognitive clinice) fundamentale şi aplicative avansate, urmăreşte antrenarea şi reantrenarea minţii umane pentru a preveni tulburările emoţionale, putând fi implicat şi ca modul în tratamentele psihoterapeutice mai complexe, inclusiv în promovarea sănătăţii mintale. Focalizarea este pe identificarea şi modificarea distorsiunilor cognitive de tip atenţional, interpretativ şi de memorie (cognitive bias modification), prin efectuarea unor sarcini/jocuri în realitate virtuală (Virtual Reality)”, se arată în comunicatul respectiv.

UBB dădea asigurări că echipa ei de cercetători și EON Reality lucrau la acest produs de cel puțin zece ani și că a ajuns la etapa de prototip în 2018.

Prototipul, preciza Daniel David, „a fost îmbunătățit pe baza testărilor și a feedback-urilor, rezultând în final un produs gata de a fi diseminat în mediul socio-economic”.

Rezultatul acestor eforturi concertate, adică produsul final al parteneriatului UBB – EON Reality, seamănă izbitor, în descriere, cu produsul Nesplora. Același punct roșu de măsurat atenția și aceleași principii de lucru cu pacientul.

Numai că aplicația lansată la Cluj pare o versiune mult simplificată a celei lansate de Nesplora. E drept, și prețul produsului – licența de utilizator plus un curs de instruire în folosirea aplicației – era mai scăzut, de 2.000 de lei plus TVA (în jur de 400 de euro). Din vânzări, universitatea clujeană ar fi trebuit să încaseze o porție de 70 la sută.

Proiectul de 22 de milioane de euro de pe hârtie

Un an mai târziu, în 2021, parteneriatul cu EON Reality lăsa în urmă aplicația „inovativă” destinată psihologilor și se orienta spre învățământul la distanță.

Daniel David a anunțat, în comunicate, că vrea să introducă tehnologia VR Mind în activitățile de predare de la UBB. Și că vor fi antrenate 500 de cadre didactice pentru a preda cursuri prin tehnologie de realitate virtuală.

Universitatea clujeană a încheiat un parteneriat pe 5 ani cu EON Reality și a înființat un centru academic „UBB-EON-XR Center for Higher Education”.

Conform unei hotărâri a Consiliului de Administrație al UBB (nr. 398/2021), contribuția universității era de aproximativ 225.000 de euro, iar suma reprezenta doar unu la sută din valoarea totală a proiectului, restul urmând să fie asigurat de partenerii americani, „prin granturi aplicate în comun”. „Dacă această valoare nu se asigură în 270 de zile”, preciza documentul semnat de rectorul David, „atunci contribuția va fi acoperită de EON Reality conform unui Grant Guarantee Program”.

Pe site-ul companiei americane, este explicat acest Grant Guarantee Program astfel: în schimbul unei taxe între 1 la sută, adică 225.000 de euro, instituția aplicantă primește, în termen de 5 zile, acces la platforma și resursele de e-learning ale EON Reality. Practic, UBB a cumpărat niște licențe pentru aplicații de realitate virtuală.

De la parteneriatul cu UBB, la contractul cu Victor Ponta

Centrul UBB-EON-XR a fost plasat într-un spațiu închiriat de la Primăria Cluj-Napoca, pe Dealul Lomb, acolo unde conducerea UBB a încercat, în toamna trecută, să mute Facultatea de Matematică și Informatică.

După cum a scris actualdecluj.ro, tentativa de mutare a costat UBB 10.000 de euro, amendă aplicată de ISU Cluj, după o sesizare a studenților. La inspecție, pompierii au constatat că spațiile respective nu dețineau autorizații de securitate la incendiu ca unități de învățământ.

Despre proiectul de 22 de milioane de euro nu au mai fost emise comunicări oficiale. Centrul de educație avansată n-a generat alte produse „inovative posibil de transferat în mediul social-economic”, cum își propunea parteneriatul cu firma americană.

În aprilie 2022, EON Reality anunța, pe site-ul oficial, că a cooptat opt noi membri în consiliul consultativ. Printre aceștia, se numără și fostul premier Victor Ponta, alături de un fost președinte al Croației și un fost președinte al Bulgariei.

Din comunicările de pe site-ul companiei lui Lejerskar, rezultă că EON Reality vrea să facă afaceri în România și cu universitățile, dar și cu Ministerul Apărării. În mai 2022, potrivit arhivei ruti.gov.ro, reprezentanții EON Reality s-au întâlnit cu șeful Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș-Cristian Vlad. Tema discuției a fost „e-learning, platforme de învățare profesională”.

O companie cu sediul social în Oradea, Qubhq SRL, este în prezent partenerul oficial în România al EON Reality. Iar frenezia cursurilor în realitate virtuală s-a mutat la Universitatea din Oradea, care a achiziționat de la Qubhq SRL tehnologie în valoare de 220.000 de euro, prin PNRR. Diferența este că, de data asta, tehnologia VR a fost achiziționată transparent, cu anunț pe sicap.ai, nu prin hotărârea Consiliului de Administrație de la universitate.

O altă instituție de învățământ superior din România care colaborează cu firma americană este Universitatea din Bacău.

Luna aceasta, conducerea UBB a anunțat că, din toamnă, va trece la „ajustarea taxelor la nivelul alocației bugetare pentru studenți”, „în condițiile dublării cheltuielilor pentru utilități și întreținere”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE