Daniel David, învins de studenți. Boicotul de la Mate-Info din Universitatea Babeș-Bolyai a blocat institutul inventat de rectorul autosuspendat

Răsplata celor care merg la vot

„Studenții noștri au înțeles și au demonstrat că au curajul de a-și decide viitorul. Tuturor celor care au participat azi la vot, le mulțumim”, așa se încheia un mesaj al rectorului Daniel David, actualul ministru al Educației, după alegerile din 18 mai.

Câteva săptămâni mai târziu, studenții clujeni au aflat că ei și profesorii lor sunt primii care intră în tocătorul austerității, programat de noul Guvern. Au aflat că li se taie bursele, că li se reduc gratuitățile pentru călătorii cu trenul, plus zvonuri despre triplarea taxelor de școlarizare și a altor taxe. Studenții de la Mate-Info au aflat și că vor trebui să urce în Dealul Lomb de lângă oraș, unde au fost mutate mare parte din activitățile didactice, în imobile închiriate de la Primărie și denumite centrul TEAM și centrul CREIC.

Se face loc pentru Institutul Racoviță condus de Daniel David

Cum s-a ajuns aici?

Primăria Cluj-Napoca a cheltuit bani, inclusiv europeni, peste 20 de milioane de euro în total (plus 9,2 milioane de euro drumul de acces), pe două clădiri fără rost, pe un teren din afara orașului. Pe Dealul Lomb, reiese din studiile geotehnice de pe site-ul Primăriei, nu e indicat să construiești, doar să duci oile la pășunat și să plantezi copaci, pentru fixarea terenului.

Din fericire pentru primarul Emil Boc și din păcate pentru studenți și cadrele didactice, Daniel David a decis să ajute clădirile Primăriei cu chiriași. O manevră care face loc în spațiile UBB din centrul orașului pentru un institut inventat și condus de rector. Pe deal, în parcul industrial pustiu al Primăriei, planul actualului ministru al Educației e să mute alte facultăți, începând cu facultățile care nu l-au votat ca rector, de pildă, cu Mate-Info.

Institutul Racoviță, înființat de rectorul David în 2020, în ciuda faptului că exista deja un institut omonim, cu filială în Cluj, sub aripa Academiei Române, a aruncat UBB în haos imobiliar. Facultatea de Drept, apoi Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării au fost mutate în hoteluri.

În spațiile rămase, a fost extinsă Facultatea de Psihologie, unde are catedră Daniel David. Și cum locul tot nu ajungea, conducerea Universității a decis, în vară, să mute și cea mai bună facultate din țară, Mate-Info, pe Dealul Lomb.

Prima victorie a studenților

Studenții au spus: „Nu”. „Nu, mulțumesc”, că vorbim despre oameni educați și elite intelectuale. Au decis să boicoteze toate cursurile, laboratoarele și seminariile programate la adresele CREIC și TEAM. Au ieșit în stradă, la protest.

Cum ministrul David trecea prin zonă, cu altă treabă, i-au strigat să vină afară, să discute. A refuzat. „Fuga e ușoară!”, au rimat studenții cu „afară” și au continuat boicotul.

Vineri seară, Consiliul Facultății de Matematică și Informatică (FMI) a hotărât, prin vot, să renunțe la mutarea cursurilor pe deal. „Urmează să identificăm soluții pentru mutarea graduală a activităților didactice din aceste spații”, precizează mesajul conducerii FMI, de pe site-ul oficial al facultății.

Studenții revoltați cu care a discutat Libertatea cer însă mai mult. Cer „să se renunțe complet la ideea de a muta vreo facultate la CREIC sau TEAM. Nimeni nu ar trebui obligat să învețe acolo!”.

Câteva sute de lei în plus pentru mâncare și apă

Tudor are 23 de ani și a învățat să gătească de când stă în cămin. E student în anul II la Master, la Facultatea de Matematică și Informatică de la Universitatea Babeș-Bolyai. În camera lui din Hașdeu, tânărul își face paste sau curry, orez cu pui. Sunt mâncăruri pe care le poți lua la pachet, dacă stai toată ziua la cursuri în afara orașului.

În jurul sediului central al UBB, funcționează cantine, câteva ale facultăților și una a Primăriei Cluj-Napoca. Prețurile sunt rezonabile: 29,90 de lei meniul zilei.

Pe Dealul Lomb, unde conducerea UBB a dispus mutarea unei părți consistente a activităților didactice de la Mate-Info, nu se află nici magazine, nici cantine, nici chioșcuri măcar. În sediul clădirilor închiriate de la o companie a Primăriei există totuși spații dedicate pentru restaurante, cafenele și cantine. Dar spațiile acelea, acum sub cheie, n-au fost incluse în înțelegerea dintre universitate și municipalitate.

În primele zile ale anului universitar, la parterul sediului CREIC a apărut un food-truck. Iar în interior, au fost instalate frigidere cu răcoritoare. Când au văzut prețurile, studenții au tras concluzia că cineva, nu se știe cine, persoană cu conexiuni importante, e decis să scoată profit de pe urma exilării lor în afara orașului. „O sticlă de apă la jumătate de litru costă 8 lei. O porție de mâncare – în jur de 40 de lei. Ar însemna o cheltuială de câteva sute de lei lunar, în plus, pentru fiecare dintre noi”, spune Tudor.

„La FSEGA, aveam ciorbă!”, îi strigă un student decanului de la Mate-Info, în timpul unui protest de stradă. „Rușine!” și „Întâi condiții, apoi mutare” se vede scris pe cartoanele revoltaților. FSEGA e Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB. Are o cantină destul de populară printre studenți și împarte câteva săli cu Mate-Info.

„Nemulțumirile noastre privesc cam tot ce se întâmplă în educație”

Studenții sunt o categorie socioeconomică predispusă la frugalitate. Nu se răscoală pentru o ciorbă sau pentru lipsa accesului la covrigărie. Dar vara asta și începutul toamnei au turnat picăturile care au revărsat paharul din învățământ. Măsurile de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan au început, previzibil în nota ultimilor 35 de ani, cu educația.

„Comitetul studenților a apărut, practic, ca răspuns la măsurile de austeritate în educație. Ca răspuns la tăierea burselor, la modul în care au fost tratați studenții și profesorii. Nemulțumirile noastre nu sunt legate doar de exilul la CREIC, ci privesc cam tot ce se întâmplă la un nivel general în educație, în momentul de față”, explică Cezar, unul dintre studenții de la UBB din cadrul comitetului.

„Cred că unul dintre beneficiile că ne-am organizat sub formă de comitet și instituțional independent față de facultate este că, tocmai pentru că suntem legați de universitate doar prin faptul că suntem studenți, avem, practic, și o autonomie în a ne organiza și a acționa. Practic, nu există prea multe canale pe care să vină presiuni”, adaugă Cezar.

„Se aude dintr-o sală în alta”

Mutarea Mate-Info pe deal a fost decisă și a început înainte de aprobarea ei de către conducerea facultății. „Argumentul că a crescut numărul de studenți cade din prima”, susține Timotei, 21 de ani, student în anul III la FMI. „La admiterea de anul acesta au fost mult mai puțini candidați pe loc, iar la unele secții au rămas multe locuri neocupate. Poate și din pricina zvonurilor privind relocarea cursurilor în afara orașului”.

Clădirile CREIC și TEAM nu au fost proiectate pentru a găzdui activități didactice cu un număr mare de persoane. Nici cu un număr mic de persoane. De altfel, cum ați putut citi în Libertatea, nu au autorizație de securitate la incendiu ca unități de învățământ.

„Se aude dintr-o sală în alta, pereții sunt subțiri. Mobilierul e prost, scaunele de plastic stau să se rupă, dacă venim toți la curs. Nu se vede în față, nu se aude, nu ai acustica din amfiteatru. Unul dintre profesori și-a pus problema dacă n-ar putea instala pe tavan monitorul, să fie vizibil pentru toată lumea”, povestește Denis, 20 de ani, anul III la Informatică.

„Da, e o problemă la nivelul universității, că nu sunt destul spații, nu putem nega asta. O problemă care a fost neglijată. Părerea mea e că se găsesc soluții în oraș, aproape de campus. Conducerea facultății ne tot răspundea că nu sunt alte variante decât CREIC”, adaugă Denis.

Trei ore în autobuz, șase ore la cursuri

În prima săptămână a anului universitar, în clădirile CREIC și TEAM nu curgea apă, toaletele erau nefuncționale, iar lifturile au cedat de la prima utilizare. Linia de autobuz, singura care ajunge în zonă, asigurată de Primărie, nu făcea față numărului mare de utilizatori. Să trimiți o facultate cu 3.500 de studenți pe deal e ca și cum ai muta o uzină în altă localitate. Te asiguri că ai destule vagoane pentru navetiști.

„Pierdem foarte mult timp cu transportul, De la cămine, din Hașdeu, până la CREIC faci o oră și jumătate dus, o oră și jumătate întors. Practic, 3 ore pe zi stai în autobuz”, calculează Tudor. În medie, menționează el, cam șase ore pe zi din programul unui student la FMI înseamnă cursurile, laboratoarele și seminariile.

„De câte ori încercam să iau autobuzul spre CREIC, era plin. Nu puteai nici măcar să-ți validezi cardul”, spune David Liviu, 21 de ani, anul III la Mate-Info. Studenții au gratuitate pe transportul în comun din Cluj-Napoca. Dar nu în primele săptămâni de școală, din rațiuni de birocrație. În primele săptămâni de școală se stă la coadă pentru adeverințe.

„În cazul unei urgențe, ar fi oribil. La incendiu, ar fi dezastru”

Îndemnul ministrului David ca studenții să-și ia slujbe part time, să se întrețină în timpul facultății, se suprapune ironic peste disperarea pe care a simțit-o Timotei când a ratat primul seminar la CREIC. „Am pierdut primul autobuz, a venit altul, după 20 de minute, prea aglomerat, n-am putut să urc, deja aveam peste 50 de minute întârziere. Și ar fi durat încă o oră drumul. Am zis că aia e. Apoi a început boicotul”.

Timotei vine din Botoșani. Denis, din Suceava. David Liviu, din Huși, județul Vaslui. Tudor, din Bistrița. Nu au ales Mate-Info de la UBB pentru că e facultatea cea mai apropiată de casă, ci pentru că e cea mai bună. „Am lucrat în facultate, dar acum ar fi imposibil să am și job și să fac și facultatea în afara orașului, în același timp. Mi-aș dori o facultate în oraș, cu acces la servicii de urgență. De exemplu, la CREIC există un singur set de scări, care-s foarte înguste. Alea-s scările de urgență, de fapt. Când e pauza și ies toți studenții, ne înghesuim să coborâm. În cazul unei urgențe, ar fi oribil. În cazul unui incendiu, ar fi un dezastru”, afirmă Tudor.

Cu toate acestea, tânărul nu regretă că a ales UBB: „Sunt foarte multe cursuri bune. Foarte mulți profesori care chiar își dau interesul și ai foarte multe de învățat de la ei. Mi-aș dori să-mi continui studiile, pentru că mi-am dat seama că sunt lucruri pe care nu le știu, iar un job nu e un loc potrivit de unde să le înveți”.

„Ministerul să se ocupe mai mult de educație și mai puțin de afacerile personale”

„Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aș gândi să îmi iau un job part time”, îi replicase ministrul David unui student care îl întrebase, în vară, despre tăierea burselor.

De ce nu? E bine pentru noi toți când studenții se supără. Simptomul cel mai apăsător al României ultimilor 35 de ani a fost că studenții nu s-au mai supărat.

Pe calmul lor, forțat de împrejurarea că avem o singură viață, iar UE – mai multe țări, s-a ridicat impostura în mediul academic și politizarea ierarhiilor din universități. S-au politizat sindicatele, s-au politizat asociațiile și ligile studențești. Drept dovadă, pe plan local, edilul Emil Boc a fost, până acum câțiva ani, copreședinte al unei federații de studenți, abonată la finanțări nerambursabile de la Primărie.

Protestatarii de la Mate-Info se amuză de convingerile liberale ale rectorului Daniel David, de cum a postat el pe Facebook și pe blog că „acum este timpul lui Crin Antonescu”, apoi a adăugat în timp util un „update” că îl susține pe Nicușor Dan. Se amuză și de scuza invocată de ministru, când l-au chemat să dea ochii cu ei în stradă, expus filmărilor și întrebărilor spontane, nu în spatele ușilor închise. „A zis că plouă și nu e cazul să iasă din clădire”, își amintește Denis. „Într-adevăr, picura, dar nu cât să ai nevoie de umbrelă”.

„Am lucrat în contextul practicii în timpul facultății. Inițial, aș fi vrut să rămân în țară. Sunt pus pe gânduri în momentul ăsta. Până la decizia asta cu mutarea, viața de student în Cluj era drăguță, chiar dacă e scumpă. Atmosfera merită. Facultatea este una chiar bună. Am ales-o pentru prestigiul ei. Sunt îngrijorat pentru anii ce vin, când calitatea va scădea. Nu are cum să crească, dacă studenții sunt obligați să piardă ore pe drum. Ce vreau să le transmit celor din Ministerul Educației: să se ocupe mai mult de studenți și de educație și mai puțin de afacerile personale!”, declară Denis.

„Dacă nu vom fi noi, trimit alte facultăți”

Ceea ce i-a revoltat, de fapt, pe studenți a fost atitudinea conducerilor FMI și UBB. Lipsa de considerație pentru condițiile în care se desfășoară activitățile didactice. Disprețul pentru nevoile reale ale studenților și profesorilor, nu doar evident, ci izbitor, de la cârpelile de organizare a cursurilor într-un parc industrial, la pericolele de tot felul, incendii, alunecări de teren, absența asistenței medicale, prezența speculei cu sendvișuri.

Prea mioriticul și prea ondulatul Deal Lomb nu e un loc unde să prospere singura facultate din România care prinde top mondial 100 Shanghai, la profilul ei.

Ce au dedus studenții de la Mate-Info din discuțiile cu reprezentanți ai decanatului i-a revoltat și mai mult: „Dacă nu vom fi noi, îi trimit pe alții, de la alte facultăți, Chimie, Biologie, care nu opun rezistență”.

„Nimeni nu ar trebui să învețe acolo, nimeni. Nu sunt condiții pentru a ține cursuri universitare. Vrem să se termine o dată pentru totdeauna cu ideea mutării vreunei facultăți la CREIC, să renunțe la plan”, spune Timotei.

Din când în când, turme de oi traversează drumul cu șase benzi pe care nu circulă decât autobuzul 39 C. Lanuri de porumb foșnesc în soarele de toamnă. Dincolo de păduricea de pe coama dealului, arată studentul botoșănean, „acolo ne-au zis că ne fac sediu, Science Campus. Dar nu s-a mai auzit nimic despre el”.

Doar au fost cheltuite câteva milioane de euro, de către Primărie și UBB, pentru un concurs de proiecte. Iar Consiliul Local a aprobat, la sfârșitul anului trecut, cedarea terenului de peste deal către UBB. De drumul de acces pe sol alunecos către Science Campus se ocupă, probabil, tot administrația locală.

„Plănuim să continuăm boicotul”

„În cazul în care alte facultăți din UBB vor fi duse acolo, plănuim să continuăm boicotul, chiar și cu suportul studenților de la FMI”, confirmă Cezar, din partea comitetului. În afară de boicot, protestele vor include, ca și până acum, mitinguri și marșuri.

25 la sută din populația orașului Cluj-Napoca este formată din studenți. În timp ce boicotul de la FMI era în toi, primarul Emil Boc protesta la Bruxelles, „alături de primarii din UE”, pentru acces la fonduri europene.

Și premierul Ilie Bolojan a vizitat municipiul universitar în perioada boicotului. Dar, pe lângă participarea la congresul UDMR, primul-ministru a avut întâlniri doar cu Daniel David și alți șefi din UBB. Masa dezbaterilor e rotundă doar în anii electorali. Atunci primesc și studenții un scăunel.

„Aș prefera să rămân în România. Să lucrez în industria IT sau în industrii conexe, geografie îmbinată cu informatică sau biologie îmbinată cu informatică. Mai am timp să mă decid”, mărturisește David Liviu. În funcție de cum va decide el, de cum vor decide colegii lui, nu de ce măsuri iau guvernanții, se decide și viitorul nostru ca țară. Altfel, dacă vom pierde în continuare ce avem mai bun, vorba aia, nu ne mai facem bine niciodată.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro