Ion Mihai Pacepa a intrat în Securitate în 1951 și a avansat rapid la funcția de șef adjunct al Direcției de Informații Externe (DIE) a Securității din România comunistă. A fost consilierul personal al lui Nicolae Ceaușescu pe probleme de securitate și un apropiat al Elenei Ceaușescu.
Condamnat la moarte pentru trădare
Considerat trădător de dictatorul Nicolae Ceaușescu după ce a cerut azil politic la ambasada americană din Bonn, Germania, în 1978, folosindu-se de pretextul unei vizite, Pacepa este văzut de istoricii care au redactat Raportul Comisiei Prezidențiale pe baza căruia președintele Traian Băsescu a condamnat oficial regimul comunist, ca având un rol important în subminarea din temelii a regimului de până în 1989.
Conform raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, înființată în aprilie 2006 și condusă de politologul Vladimir Tismăneanu, Pacepa a contribuit din plin la „degradarea imaginii lui Ceaușescu”.
Trebuie amintit aici rolul excepţional jucat în demascarea naturii criminale a regimului şi a Securităţii de cartea „Orizonturi roşii” de Ion Mihai Pacepa. Mai întâi publicarea în limba engleză a acestei cărţi, în 1987, apoi transmiterea la secţia română a postului de radio Europa Liberă a memoriilor acestui defector de cel mai înalt rang a contribuit la degradarea dramatică a imaginii lui Ceauşescu.
extras din raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste:
La două luni de la ceea ce generic a fost numit „fuga lui Pacepa”, fostul consilier al lui Ceaușescu a fost condamnat la moarte pentru crimă și înaltă trădare. Pe capul său, Nicolae Ceaușescu a pus o recompensă de 2 milioane de dolari.
„Important revelator al caracterului criminal al dictaturii”
Cartea „Orizonturi roșii” a lui Pacepa la care face referire raportul Comisiei Prezidențiale a fost publicată la 10 ani de la fuga acestuia în Occident.
Fostul șef al DIE a denunțat, în volumul său, corupția și crima din regimul comunist de la București. Postul de radio Europa Liberă a difuzat, în 1988 și 1989, mai multe fragmente din carte, care a început tot atunci să circule ilegal în România. Raportul Comisiei notează că inclusiv presa a avut un rol important în dărâmarea regimului, prin promovarea lui Pacepa.
„Informaţiile oferite de Pacepa au fost de asemenea un important revelator al caracterului criminal al dictaturii în influente cercuri politice şi de media din Vest. Securitatea şi moştenitorii săi nu i-au iertat vreodată lui I. M. Pacepa ceea ce ei consideră a fi fost o «trădare»”, se arată în document.
La patru ani de la moartea lui Ceaușescu, Ion Mihai Pacepa a publicat „Moștenirea Kremlinului: rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare”, iar în 1999, trilogia „Cartea Neagră a Securității”. Ultima sa carte se numește „Disinformation”, scrisă în colaborare cu publicistul american Ronald J. Rychlak, și a apărut în SUA în 2013.
Moartea lui Pacepa, anunțată de cel alături de care a scris o carte
Rychlak a anunțat, într-un editorial publicat de site-ul american The Epoch Times, că Ion Mihai Pacepa a murit duminică de COVID-19.
„În primele ore ale dimineţii de 14 februarie 2021, COVID-19 a realizat ceea nu au putut o recompensă de două milioane de dolari şi două echipe de asasini sponsorizaţi de la Bucureşti: l-a ucis pe Ion Mihai Pacepa”, a scris
Rychlak.
foto: Wikipedia
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro