Un reputat jurist explică de ce, după 16 mai, restricțiile nu mai pot fi fixate prin ordonanțe militare și cum putem fi obligați să purtăm măști

• După 16 mai, ordonanțele militare își vor înceta aplicabilitatea, dar cei care nu le-au respectat în perioada stării de urgenţă vor răspunde în continuare în faţa legii.
• Declarația pe proprie răspundere nu va mai fi obligatorie, dacă ea nu ne va fi impusă printr-un alt act normativ.
• După 16 mai, noile reguli ar putea fi stabilite prin legi adoptate de Parlament sau prin ordonanțe de Guvern.
• Hotărârile unor Comitete Locale pentru Situații de Urgență prin care se impune acum obligativitatea purtării măştilor nu vor mai produce efecte juridice după data de 16 mai. 

Prof. univ. dr. Lucian Mihai are o experiență de peste 30 de ani ca profesor la Facultatea de Drept a Universității din București, unde predă cursuri de drept civil și drept de proprietate intelectuală. A fost președinte al Comisiei pentru elaborarea Noului Cod civil și a Legii pentru punerea în aplicare a acestuia, președinte al Curții Constituționale a României, membru al Comisiei de la Veneția și secretar general al Camerei Deputaților.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Ordonanțele militare își vor înceta aplicabilitatea

Reporter: După data de 16 mai, când Preşedintele României a anunţat deja că nu va mai fi prelungită starea de urgenţă, mai sunt valabile prevederile ordonanţelor militare emise până acum?
Prof. univ. dr. Lucian Mihai : Potrivit art. 68 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, „Actele normative pot avea aplicare limitată în timp, în spațiu sau privind obiectul reglementării”. Atât Decretul nr. 195 din 16 martie 2020, cât și Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020 emise de Președintele României sunt acte normative cu aplicare limitată în timp.

În cazul în care la expirarea valabilității Decretului nr. 240/2020 nu se va mai emite un alt decret de prelungire a stării de urgență, dispozițiile celor două decrete deja emise, în principiu, vor înceta să își producă efectele pentru viitor, în baza principiului conform căruia legea nu ultra-activează. Teoretic, este totuși prudent ca fiecare normă juridică în parte din cele două decrete menționate să fie analizată separat, spre a se constata dacă nu cumva ar cuprinde elemente de ultra-activitate, care să rezulte indirect din conținutul bazei legale a celor două decrete, adică din conținutul OUG. nr. 1/1999, astfel cum aceasta a fost modificată prin Legea nr. 453/2004, cu modficările și completările ulterioare. Cel mai probabil, o asemenea analiză, caz-cu-caz (care se va realiza cel mai adesea cu ocazia soluționării, în viitor, de către instanțele judecătorești a unor eventuale litigii în care să se ridice asemenea probleme de drept), va releva că nu există situații de ultra-activitate.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

În consecință, în baza principiului accessorium sequitur principale (ceea ce este accesoriu urmează situația a ceea ce este principal), ordonanțele militare (care au fost emise în baza celor două decrete menționate) își vor înceta aplicabilitatea, adică nu vor mai produce efecte pentru viitor.

În mod concret, aceasta înseamnă, în principal, că măsurile dispuse prin aceste ordonanțe militare nu vor mai fi obligatorii din ziua imediat următoare încetării stării de urgență instituite prin cele două decrete succesive.

Deoarece enunțul întrebării la care răspund este formulat în sensul dacă „mai sunt valabile” prevederile ordonanțelor militare, este necesară precizarea că, deși aceste dispoziții nu vor mai produce efecte pentru viitor, ele rămân totuși valabile, în sensul că au produs efecte juridice care rămân valabile și după dată încetării aplicabilității lor.

E nevoie de ordonanțe ale Guvernului sau de legi în Parlament

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

-După data de 16 mai vom mai avea nevoie de o declaraţie pe proprie răspundere, pentru a ieşi din casă?
-În consecință, declarația pe proprie răspundere instituită prin dispozițiile acestor ordonanțe militare nu va mai fi obligatorie (dacă necesitatea unei asemenea declarații nu va fi impusă prin alte acte normative ce s-ar emite în mod valabil ulterior, pe căile obişnuite prevăzute de Constituție și de legile relevante).

-Persoanele de peste 65 de ani vor mai avea un orar stabilit în care pot ieşi din casă?
-Nu va mai există un astfel de „orar stabilit”, dacă acela care este instituit în prezent prin ordonanțele astăzi în vigoare nu va fi re-instituit ori înlocuit prin alte acte normative ce s-ar emite în mod valabil, pe căile obișnuite prevăzute de Constituție și legile relevante.

Cum vor fi adoptate noile reguli 

-Cine ar putea reglementa, în lipsa acestor ordonanţe militare, regulile pe care ar trebui să le respectăm în perioada următoare? De exemplu, purtarea măştilor în public, închiderea restaurantelor şi a mallurilor, interzicerea evenimentelor la care participă un număr mare de persoane, învăţământul online, ş.a.m.d.
-Asemenea măsuri se vor putea dispune în mod valabil pentru viitor prin acte normative ce s-ar emite în mod valabil, pe căile obișnuite prevăzute de Constituție și legile relevante, și anume prin legi adoptate de Parlament sau ordonanțe ale Guvernului emise cu respectarea dispozițiilor constituționale aferente (inclusiv art. 115 din Constituție referitor la emiterea ordonanțelor Guvernului), avându-se întotdeauna în vedere dispozițiile art. 53 din Constituție cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Potrivit acestui text constituțional:

„(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

Sub acest aspect, este posibil – teoretic – ca pentru unele din aceste categorii de măsuri nici să nu mai fie nevoie de emiterea unor legi sau ordonanțe ale Guvernului, în cazul în care prin legi sau ordonanțe ale Guvernului emise anterior instituirii stării de urgență a fost stabilit cadrul normativ necesar, aplicabil indiferent de existența ori inexistenţa stării de urgență.

Ce acte normative își încetează automat aplicabilitatea

-Actele adoptate în baza ordonanţelor militare (ordonanţe, hotărâri de guvern, ordine de ministru, etc.) vor putea produce efecte şi după data de 16 mai?
-Nu toate actele normative enumerate în enunțul întrebării prezintă una și aceeași situație juridică. Astfel, despre ordonanțele Guvernului emise în baza art. 115 din Constituție (care au putere de lege) și despre hotărârile Guvernului (care se emit conform art. 108 alin. (2) din Constituție „pentru organizarea executării legilor”) nu se poate afirma că acestea au fost adoptate în baza ordonanțelor militare, care sunt acte normative „infra-lege” (așa cum, de altfel, este și situația decretului Președintelui României prin care se instituie starea de urgență).

De aceea, în această privință nu se poate aplica pur și simplu principiul „accessorium sequitur principale”, adică nu se poate considera că prin simpla ieșire din vigoare a ordonanțelor militare (ori a decretelor de instituire de către Președintele României a stării de urgenţă) se produce în mod automat și încetarea producerii efectelor juridice ale respectivelor ordonanțe ori hotărâri emise de Guvern pe parcursul existenței stării de urgență. Nu este exclusă însă, ab initio, posibilitatea ca unele dintre aceste ordonanțe ori hotărâri ale Guvernului să se fi emis cu caracter de act normativ temporar, așadar, nu în baza ordonanțelor militare, ci în considerarea și pentru perioada existenței stării de urgență, caz în care aplicabilitatea lor va înceta din ziua imediat următoare încetării stării de urgență. Celelalte își vor continua existența și vor produce efecte juridice și în viitor.

Pe de altă parte, despre ordinele, instrucțiunile, normele etc. emise de ministere sau alte organe centrale ale administrației centrale ori locale de stat se poate afirma – în principiu – că, atunci când acestea au fost emise spre a organiza executarea ordonanțelor militare pentru nevoile situației stării de urgență existente, respectivele acte normative aici enumerate își încetează automat aplicabilitatea.

Așadar,  indiferent de această distincție dintre, pe de o parte, situația ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului și, pe de altă parte, situația  ordinelor, instrucțiunilor, normelor etc. emise de ministere sau alte organe centrale ale administrației centrale ori locale de stat, în toate cazurile este prudent ca fiecare normă juridică din asemenea acte normative în parte să fie analizată separat, spre a se constata dacă există sau nu elemente de ultra-activitate, în raport cu (exceptând ordonanțele Guvernului, care ele însele au putere de lege) dispozițiile legale pe care se bazează. Cu alte cuvinte, această analiză va stabili dacă este sau nu vorba despre acte normative cu caracter – total sau parțial – temporar.

Va continua să mai existe Grupul de Comunicare Strategică?

-Mai multe Comitete Locale pentru Situații de Urgență din ţară au emis, în această perioadă, hotărâri prin care impun o serie de măsuri populaţiei, precum obligativitatea purtării măştilor în spaţii publice. Vor mai fi valabile aceste hotărâri, după data de 16 mai?
-Este cert că aceste organisme nu puteau emite decât acte normative cu caracter temporar și, de aceea, ele nu vor mai produce efecte juridice pentru viitor.

-Va continua să existe, şi după data de 16 mai, Grupul de Comunicare Strategică, grup înfiinţat prin Hotărârea nr. 3 din 24.02.2020 a Grupului de suport – ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României?
-Din conținutul  Hotărârii nr. 3 din 24.02.2020 a „Grupului de suport – ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României” rezultă că s-a propus „Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență” înființarea unui „Grup de Comunicare Strategică” sub coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Din același document mai rezultă și că această structură a fost înființată în considerarea existenței stării de urgență instituite prin Decretul nr. 165 din 16 martie 2020.

Așadar, în principiu, acest grup își va înceta activitatea la data încetării stării de urgență.

Totuși, din dispozițiile art. 8 indice 2 al OUG nr. 21/2004 privind instituirea Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență rezultă că un „grup de suport tehnico-științific” poate să funcționeze și în cazul altor „situații de urgență” decât „starea de urgență instituită” potrivit art. 93 din Constituție. Dacă se va considera că, deși starea de urgență a încetat, există totuși în continuare o situație de urgență, ar putea fi prelungită de către Comitetul Național menționat atât activitatea actualului „Grup de suport  științific”, cât și activitatea actualului „Grup de comunicare strategică”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro