Ce spune despre gardienii talibani profesorul australian eliberat după trei ani de captivitate: „Nu-i urăsc deloc. Unii sunt oameni minunați”

Timothy Weeks crede că forțele speciale americane au încercat de șase ori să-l salveze pe el și pe un alt prizonier american, Kevin King, care a fost, de asemenea, eliberat.

Surprinzător, Timothy Weeks a spus că nu-i urăște pe talibani, spunând că unii dintre paznicii săi sunt „oameni minunați” pe care i-a îmbrățișat la plecare. „Niciodată, nu am renunțat vreodată la speranță … știam că voi pleca până la urmă”, a spus el, potrivit BBC.

Cei doi profesori universitari au fost eliberați în această lună în schimbul a trei rebeli de rang înalt deținuți de autoritățile afgane, în cadrul unei înțelegeri menite să înceapă negocierile de pace. Australienii au fost deținuți trei ani, după ce au fost răpiți în apropierea Universității Americane din Afganistan de la Kabul, unde au lucrat ca profesori.

Timothy Weeks, în vârstă de 50 de ani, a vorbit la o conferință de presă după ce s-a întors în Australia, joi seară. El a spus că a știut că au fost făcute numeroase încercări de a-l salva și că a fost ținut în mai multe locații, adesea mici celule fără ferestre, atât în ​​Afganistan cât și în Pakistan.

„Cred și sper că acest lucru este corect, că ei (forțele speciale) au venit de șase ori pentru a încerca să ne salveze și că au ajuns mai târziu cu câteva ore (înainte ca prizonierii să fie mutați, n.r.)”, a spus TimothyWeeks.

O astfel de misiune a avut loc în aprilie, și-a amintiți profesorul Weeks, iar atunci paznicii talibani i-au spus că sunt atacați de inamicii din Statul Islamic. „Acum cred însă că erau pușcașii marini. Cred că ajunseseră până în fața ușii. În momentul în care am intrat în tuneluri, am fost la un metru – doi metri în subteran și la ușa din față a a avut loc o explozie mare. M-au împins în tuneluri și am căzut, m-am rostogolit și am rămas inconștient” a mai spus profesorul eliberat.

El a spus că a acceptat faptul că paznicii săi erau soldați care acționau la ordin și că „nu aveau de ales”. „Nu-i urăsc deloc”, a spus el. „Și față de unii dintre ei am un mare respect și o mare prețuire. Unii dintre ei au fost atât de înțelegători, oameni de treabă. M-am întrebat, cum au ajuns în situația asta?”

Profesorul Weeks și-a amintit cum a fost eliberat, spunând că operațiunea „s-a încheiat la fel de brusc cum a început”, cu două elicoptere americane Black Hawk care au coborât din cer.

„Dintr-un nor mare de praf au ieșit șase soldați din forțe speciale și s-au îndreptat spre noi, iar unul dintre ei a pășit spre mine și el a pus brațul în jurul meu, m-a ținut și mi-a spus:„ Ești bine? ” Și apoi m-a dus la elicopter”.

Detenția sa forțată a avut un „efect profund și de neimaginat”. Dar nu a renunțat niciodată la speranță, deoarece „dacă renunți la speranță, rămâi cu aproape nimic”.

„Uneori, m-am simțit ca și cum moartea mea ar fi iminentă și că nu mă voi mai întoarce niciodată să-i văd pe cei dragi. Dar, prin voia lui Dumnezeu, sunt aici, sunt în viață și sunt în siguranță – și sunt liber ” a încheiat profesorul Weeks.

Sursa foto: EPA

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE