Ce trebuie să evite turiștii când văd un delfin viu eșuat pe plajă. Specialist: Nu trebuie tras de coadă sau de alte părți ale corpului, deoarece i se pot provoca leziuni

Mihai Paiu este licențiat în ecologie și protecția mediului și conduce Mare Nostrum, un ONG din Constanța care se ocupă printre altele cu monitorizarea delfinilor și conservarea biodiversității.

„Este o situație de stres și pot reacționa neașteptat lovind sau mușcând”

Întrebat dacă delfinii pot deveni agresivi în momentul în care oamenii încearcă să îi ajute să revină în apă, specialistul a explicat că reacțiile acestor animale pot fi imprevizibile. Din acest motiv, turiștii sunt sfătuiți să nu încerce să împingă singuri exemplarele înapoi în Marea Neagră și să aștepte intervenția echipelor specializate.

„Este o situație de stres și da, pot reacționa neașteptat lovind sau mușcând. De aceea este importantă evaluarea exemplarului în prealabil și intervenția cu calm. Foarte important, nu îi hrăniți și nu încercați să îi introduceți înapoi în mare, mai ales dacă aceasta presupune eforturi mari din cauza greutății exemplarului”, a declarat Mihai Paiu.

Paiu recomandă celor care observă un delfin eșuat să contacteze imediat numărul de urgență al ONG-ului Mare Nostrum (0763255731) sau Delfinariul Constanța pentru a semnala cazul. 

În același timp, oamenii sunt sfătuiți să păstreze o distanță de siguranță de aproximativ 1-1,5m față de animal, pentru a putea observa comportamentul acestuia, fără a-l stresa suplimentar. 

Specialistul spune că detalii precum frecvența respirației, mișcările bruște sau eventualele reacții agresive pot oferi indicii importante despre starea delfinului și pot ajuta echipele de intervenție să decidă modul în care trebuie gestionată situația. 

Delfinii se pot îneca, dacă li se introduce apă în nara din zona capului

„Dacă este cazul să interveniți, întrucât specialiștii vor ajunge cu întârziere, se rezumă la monitorizarea stării delfinului/afalinului, umezirea tegumentului (pielii), dar evitând introducerea apei sau acoperirea eventului (acea nară din zona capului), mamiferele marine respiră pe acolo și nu au nevoie de apă. Asemenea oamenilor, respirația este pulmonară, deci introducerea apei în orificiul respirator poate duce la înec”, avertizează specialistul. 

Umezirea pielii se mai poate realiza prin udare directă cu apă de mare a delfinului sau utilizarea diverselor textile precum tricou sau prosop udate și amplasate pe exemplar.

Mihai Paiu mai atrage atenția că delfinul nu trebuie tras de coadă sau de alte părți ale corpului, deoarece i se pot provoca leziuni.

Șansele reale de supraviețuire ale unui delfin eșuat sunt reduse

Expertul a punctat că rata de supraviețuire depinde de cauza care a dus la eșuarea exemplarului. 

„Dar într-adevăr, șansele sunt reduse. Însă, eforturile de salvare în orice domeniu nu au ca obiectiv atingerea unei ținte, ci mai degrabă pun în prim plan importanța vieții și orice viață care poate fi salvată reprezintă un succes”, a explicat Mihai Paiu.

Întrebat dacă eșuările de delfini devin mai frecvente în sezonul estival, specialistul a explicat că cele mai multe cazuri sunt înregistrate, de regulă, în perioada aprilie–iunie, iar uneori fenomenul se prelungește și în luna iulie. 

„Chiar dacă sunt și grupuri rezidente la litoralul românesc, delfinii și marsuinii execută migrații ciclice de la est la vest (primăvara) și în sens opus toamna, urmare a migrației speciilor de pești din dieta acestora. Acest lucru, coroborat cu perioadele de înmulțire a speciilor de pește cu valoare economică ce atrag o intensificare a pescuitului și a pescuitului ilegal fac ca sezonul de primăvară și început de vară să înregistreze  frecvență mai mare a eșuărilor spre deosebire de a doua jumătate a sezonului estival, respectiv toamnă”, spune specialistul.

Cauzele eșuării delfinilor: capturile accidentale, bolile și poluarea 

Numărul eșuărilor fluctuează de la an la an de la 45 de indivizi până la 203 (Cea mai mare valoare înregistrată în 2022). În ceea ce privește cauzele acestea pot fi naturale unde bolile și infecții reprezintă una dintre cele mai comune cauze. 

„Delfinii pot suferi de pneumonii, infecții virale sau bacteriene, și paraziți interni care îi slăbesc considerabil, făcându-i incapabili să înoate împotriva curenților. Episoade virale provocate de Morbilivirus sunt cunoscute, ultimul documentat fiind din perioada 2012-2014”, explică Paiu. 

Specialistul atrage atenția că una dintre principalele cauze ale mortalității în rândul delfinilor rămâne capturarea accidentală în plasele de pescuit. 

„Capturile accidentale (Bycatch) reprezintă cea mai mare problemă, și în cadrul proiectului CENOBS, impactul a fost estimat la până la 20.000 exemplare capturate anual la nivelul bazinului Mării Negre. Delfinii și cu precădere marsuinii se prind accidental în plasele de pescuit și, neputând să iasă la suprafață pentru a respira aer, mor prin asfixiere”, mai spune Mihai Paiu. 

De asemenea, o altă cauză este poluarea chimică și cu deșeuri, unde acumularea de substanțe chimice toxice (metale grele, pesticide) în organismul lor le compromite grav sistemul imunitar, făcându-i vulnerabili la boli. 

Un alt tip de poluare îl reprezintă cea fonică submarină. „Sonarele militare de mare putere, explorările seismice pentru petrol și gaze, și traficul naval intens interferează grav cu sistemul de comunicare și ecolocație al delfinilor. Acest zgomot extrem le poate provoca panică, pierderea auzului, traume interne sau o ieșire prea rapidă la suprafață (care declanșează boala de decompresie). Însă acestea sunt și printre cele mai greu de analizat cauze datorită descompunerii rapide a organelor de simț”, concluzionează expertul. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE