- Unul dintre doctorii care au fost consultați ca experți dăduse vina pe mama și pe tatăl fetiței decedate la câteva zile după naștere: „O familie cu puține informații medicale”.
În noaptea de 21 noiembrie 2017 s-a declanșat alerta la Maternitatea „Cuza Vodă” Iași. La ora 1.30, coordonatoarea Centrului de Terapie Intensivă Neonatală, prof. dr. Maria Stamatin, a fost sunată de către medicul de gardă, care a anunțat-o că unul dintre nou-născuții prematur prezenta tahicardie și creșterea glicemiei, motiv pentru care suspiciona prezența unei infecții.
În următoarele ore, starea de sănătate a altor trei prematuri a început să se agraveze, întregul corp medical intrând în alertă.
Probele recoltate aveau să confirme bănuielile medicilor: o infecție nosocomială intrase în zona cea mai sensibilă a unității medicale.
Doi copii, vecini de viață și de moarte
Eliza, fetița soților Marina și Cătălin Acasandrei, s-a născut prematur – la șapte luni – pe 3 noiembrie 2017, la Maternitatea „Cuza Vodă” din Iași. Copila a murit în după-amiaza de 21 noiembrie.
După naștere, Eliza a fost repartizată într-un salon alături de un nou-născut a cărui mamă fusese depistată cu Klebsiella pneumoniae.
În ciuda primelor zile nefavorabile, de pe 15 noiembrie, fetița soților Acasandrei începuse să aibă „o evoluție mulțumitoare”, respira singură, nefiind necesar oxigen suplimentar. Eliza a luat în greutate, iar starea generală mulțumitoare s-a menținut până în dimineața de 21 noiembrie, când brusc i s-a alterat. Seara, fetița a murit. Cu câteva ore înainte murise și băiețelul mamei confirmate cu Klebsiella.
Infecția nosocomială, o constantă în secția cu nou-născuți
Direcția de Sănătate Publică Iași evidențiase în ultimii cinci ani prezența Klebsiellei în secția de Terapie Intensivă, potrivit datelor consultate de Libertatea. Iar în perioada iulie-noiembrie 2017, infecția a fost izolată la 26 de nou-născuți.
Motivul oficial al acestor infecții: supraaglomerarea care nu permitea carantinarea/izolarea nou-născuților proveniți din alte spitale sau a celor născuți de mame la care s-a izolat o bacterie cu risc.
Familia Acasandrei afirmă că dacă i s-ar fi comunicat că aglomerația din maternitate reprezintă un factor de risc, ar fi ales o altă unitate medicală din țară sau din străinătate. Au avut însă încredere în reputația unității medicale. După moartea Elizei, părinții au depus plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Cazul nu a fost soluționat până în prezent.
Tatăl spune că polițistul i-a făcut teoria morții acceptabile
„Știți, prematurii mai mor” a fost replica pe care tatăl Elizei susține că a primit-o chiar de la polițistul care investiga cazul. Dar asta, susține tatăl, e doar o frază care sună în gol. Căci el însuși știe ce înseamnă să fii prematur.
„Eu însumi am fost un nou-născut prematur, iar acum sunt un adult absolut normal, fără probleme de sănătate. Și pietonii de pe trotuar mai mor, dar a fi pieton nu este condamnare la moarte. Născut prematur nu înseamnă că ești condamnat la moarte”, afirmă tatăl fetiței.
Cătălin Acasandrei spune că, în opinia lui, reacția polițistului era influențată de reacția aproape la unison a medicilor consultați în această anchetă, care au invocat că, de fapt, nu infecția nosocomială a cauzat decesul, ci prematuritatea. Între timp, un alt polițist de investigații criminale a fost desemnat să desfășoare cercetările în acest caz.
Parchetul spune că a început urmărirea „in personam” împotriva spitalului
Nemulțumiți de tergiversarea anchetei, în vara anului trecut, părinții au depus o contestație în instanță, solicitând judecătorilor să dispună urgentarea cercetărilor. Solicitarea a fost admisă de Judecătoria Iași, care a impus procurorilor să finalizeze urmărirea penală până la sfârșitul anului 2020. Nu s-a întâmplat acest lucru.
Pe 19 februarie, tatăl a depus o nouă contestație în instanță. De această dată, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a adus la cunoștința instanței că în anchetă a intervenit o schimbare de situație, fiind începută urmărirea penală „in personam”, până în acest an cercetările vizând doar fapta.
Potrivit oficialilor PJ Iași, începând cu data de 23 februarie, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” Iaşi a fost pus sub acuzare pentru ucidere din culpă, având calitate de suspect.
Raportat la noile date ale anchetei, Judecătoria Iași a stabilit un nou termen pentru finalizarea urmăririi penale: 1 decembrie 2021.
INML București a respins raportul INML Iași, pentru că nu s-a referit decât la un copil mort
Prim-procurorul PJ Iași, Dragoș Bordianu, a explicat pentru ziar că anchetele care vizează posibile culpe medicale sunt de lungă durată și se pot întinde pe mai mulți ani. El motivează durata prin necesitatea de expertize, contraexpertize, opinii ale experților (medici, în cazul de față) ale căror răspunsuri de multe ori se lasă așteptate, în ciuda termenelor pe care investigatorii le impun.
În acest caz, primul raport de expertiză medico-legală, întocmit de INML Iași, nu a primit avizul Comisiei superioare de la Institutul Mina Minovici, care a dispus refacerea acestuia.
Motivul? INML Iași a avut în vedere doar decesul unuia dintre nou-născuți, fetița soților Acasandrei, nu și celălalt deces. Raportat la dispozițiile Comisiei superioare din cadrul Institutului Mina Minovici, procurorii au decis să înceapă urmărirea penală împotriva spitalului, astfel încât unității medicale să nu-i fie privat dreptul la apărare, iar ancheta, viciată.
„Având calitate de suspect în cauză, unitatea medicală urmează să fie audiată prin reprezentantul său, iar în noua calitate are posibilitatea de a propune probe și obiective la expertiza medico-legală”, a precizat, pentru Libertatea, prim-procurorul Dragoș Bordianu.
Medicul legist nici nu a trecut infecția nosocomială la concluzii!
Medici cunoscuți au fost consultați de INML Iași la întocmirea raportului medico-legal în acest caz. Surse care cunosc detaliile cercetării susțin că, cu o singură excepție, medicii chestionați au făcut front comun pentru Maternitatea „Cuza Vodă”. Ei au motivat că nu există o legătură de cauzalitate între infecția cu Klebsiella și moartea celor doi nou-născuți. Ei susțin că nu infecția nosocomială, ci prematuritatea și patologia aferentă au fost cele care au condus la deces.
De altfel, inclusiv în raportul de necropsie, în cazul Elizei, deși septicemia cu bacilul gram pozitiv este consemnată ca fiind al doilea diagnostic clinic de deces, după stopul cardio-respirator, la concluzii, medicul legist menționează „Moartea numitei Acasandrei Eliza Georgiana a fost patologică. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecința imaturității în dezvoltarea tuturor organelor, mai exprimată fiind cea pulmonară”. El nu a făcut trimitere la infecția cu Klebsiella, care a stat la originea șocului septic.
Medicii consultați
Ulterior însă, în expertiza medico-legală întocmită de INML Iași avea să se menționeze că moartea nou-născutului „a fost patologică și s-a datorat șocului septic, consecutiv septicemiei cu bacil gram negativ, detresei respiratorii în formă severă, enterocolitei ulcero-necrotice”.
Patru profesori universitari doctori au fost consultați în acest caz pentru opinii de specialitate, în vederea întocmirii raportului de expertiză:
- Egidia Miftode, șef disciplina de Boli Infecțioase de la Spitalul Universitar „Sfânta Parascheva” Iași;
- Doina Azoicăi, șef disciplina de Asistență Primară a Stării de Sănătate și Epidemiologie;
- Gabriela Zaharia, șef Secție Neonatologie I, Spitalul Clinic de Urgență Cluj;
- Mircea Onofriescu, Spitalul Clinic „Cuza Vodă” Iași.
Potrivit tatălui, Cătălin Acasandrei, gravida care fusese internată cu Klebsiella era chiar pacienta medicului Onofriescu.
„O familie cu puține informații medicale”
Medicul Mircea Onofriescu a fost cel mai categoric în susținerea cadrelor medicale în acest caz, arată documentele din dosar. „Acuzele adresate de familia Acasandrei sunt de înțeles – decesul unui copil prematur, cu multiple comorbidități este un eveniment dificil de acceptat de o familie cu puține informații medicale privind nașterea prematură, suferința fetală în contextul unei hipertensiuni arteriale materne. Acuzele sunt însă fără suport medical la adresa unui colectiv medical cu cele mai bune rezultate din țară în salvarea și tratarea unor copii cu multiple afecțiuni care predispun la deces neonatal precoce sau care pot determina sechele pe termen lung la nou-născuții prematur”, a invocat prof. Mircea Onofriescu.
Dr. Onofriescu a fost completat de medicul clujean Gabriela Zaharia. Acesta, în opinia comunicată comisiei de expertiză, a menționat că izolarea sau nu a nou-născutului, a cărui mamă fusese depistată cu Klebsiella, nu a influențat evoluția Elizei. După părerea lui profesională, particularitățile imunologice ale prematurității au fost cele care au determinat evoluția nefavorabilă a cazului. Același medic subliniază că protocoalele de supraveghere „sunt respectate cu prisosință”.
Concluziile DSP
În raportul întocmit în urma anchetei epidemiologice, Direcția de Sănătate Publică Iași identifica 5 posibile cauze care au condus la transmiterea infecției intraspitalicești la nou-născuți:
- supraaglomerarea secției;
- lipsa izolării (carantinării) nou-născuților proveniți de la alte spitale până la obținerea rezultatelor de laborator care să definească posibilul status infecțios al acestora;
- posibila transmitere prin mâinile personalului (lipsa schimbării mănușilor la efectuarea de manopere la copii diferiți sau efectuarea și a altor manopere cu mâinile protejate cu mănuși);
- portajul de către vizitatori;
- existența statusului de purtător sănătos (n.r. – de germene) la personalul care deservește secția.
Egidia Miftode a fost singurul medic care a insistat pe consecințele infecției nosocomiale
Singura voce medicală care a evidențiat gravitatea infectării cu Klebsiella, mai ales în cazul nou-născuților prematur, a fost cea a Egidiei Miftode.
Miftode este șef Secție Clinica II, Spitalul Universitar de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” Iași.
„Sepsisul Klebsiella este o entitate deosebit de gravă, mai ales la imunodeprimați – categorie din care fac parte și nou-născuții prematur, iar coexistența unor comorbidități reduce considerabil șansele de recuperare”, a subliniat prof. Miftode în punctul de vedere transmis INML.
Aceasta a atras atenția și asupra transferului tulpinei de la un nou-născut la altul prin intermediul personalului medical, în ipoteza în care nu au fost vizitatori.
Fenomenul infecțiilor transmise involuntar, dar constant, de personalul medical este evidențiat în unele spitale din România și menționat în cadrul raportului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, realizat în urma vizitei în România.
„În cazul decelării unei infecții cu germeni multidrog, se recomandă aplicarea unui sistem de alertare care să permită evidențierea pacienților cu astfel de infecții și luarea unor măsuri de limitare a transmiterii, printre care și izolarea”, a punctat prof. Miftode.
Conform Parchetului Iași, cercetările în cazul morții Elizei Acasandrei continuă.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro