Cealaltă față a sondajelor exit-poll. Cum îi conving operatorii institutelor de sondare pe oameni să le spună cu cine au votat
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Votul e secret nu doar pentru că legea îl cere astfel în momentul exercitării, ci și pentru că alegerea rămâne un lucru dificil de împărtășit chiar și între prieteni. Există însă o meserie, cea de om care lucrează pentru institutele de sondare, care îți cere să construiești un moment unic: cel în care femeia sau bărbatul care iese din sală să aibă încredere să spună cu cine a votat.
Cuprins:
- Acesta este un reportaj care încearcă să surprindă cum se naște puntea de sinceritate între doi necunoscuți, într-o țară în care încrederea e rară.
- Libertatea a petrecut, în două comune de lângă București, ziua turului decisiv la prezidențiale cu operatorii din teren de la IRES, institutul clujean de cercetare care duminică a trimis oameni în toată țara.
- Și am încercat să înțelegem, ca să vi le descriem, acele minute în care contactul uman încearcă să construiască încrederea ca să aducă informația fără de care n-ar exista exit-poll-urile și clipa de fascinație de la ora 21, alegeri după alegeri, mereu la ora 21.
„Votanților PSD le este târșă să spună celor de la IRES că au votat cu PSD, cu ciuma Roșie“, a spus analistul Mugur Ciuvică duminică seara, la Antena 3, argumentând că, de fapt, pentru Viorica Dăncilă au votat mai mulți cetățeni decât arată exit-pollurile realizate de IRES.
IRES a dat duminică seara următoarele rezultate, în baza sondajului realizat în 352 de secții: Klaus Iohannis - 67,1%, Viorica Dăncilă- 32,9%.
Acestea diferă cu un singur procent de cifrele oferite de BEC, luni dimineață, după ce au fost numărate voturile din 97,47% dintre secțiile de votare din țară și din străinătate: Klaus Iohannis 65,88% , Viorica Dăncilă – 34,12%. Abaterea e sub marja de eroare.
Totuși, comentatorul de la Antena 3 are dreptate. Undeva există o jenă a cetățeanului român de a spune pe cine a ales să-l reprezinte ca președinte în următorii 5 ani.
În căutarea încrederii pierdute
După o zi în care am fost pe teren alături de operatorii IRES, am observat, că dificultatea de a răspunde pentru exit-poll nu are legătură doar cu opțiunea firesc-partizană, ci și cu funcția adâncă a secretului din creierul uman, intensificată de polarizarea politică și de evidența suspiciunii din lumea românească. Sigur, nu e o observație cu pretenție de concluzie științifică.
Astfel de comportamente au legătură cu lipsa de încredere dintre oameni, respectiv dintre oameni și instituții. Și-atunci, având un nivel de încredere atât de scăzut, respondenții îi văd pe operatori ca pe potențiale amenințări.
Psihologul Daniel David:
„Votanții resimt cu atât mai mult pericolul, dacă sunt conștienți că opțiunea lor nu este cea mai populară în rândul majorității alegătorilor“, adaugă psihologul.
Sondajele, o sursă în plus de venit pentru cei din teren
E încă întuneric afară la 6 dimineața. Suntem într-un Ford gri alături de doi operatori ai Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Unul va merge la o secție din Afumați, celălalt, la o secție din Voluntari, ambele în județul Ilfov.
Un el și o ea. Întâmplarea face că sunt prieteni. Încă nu-și spun parteneri, deși sunt într-o relație de „ceva vreme“.
„Nu mai suntem la vârsta în care să ne gândim la romanțe. Noi ne vedem de treabă. Suntem liniștiți“, ne spune Mariana Turcu în vârstă de 54 de ani. L-a cunoscut pe Dorel Sîrbu, 57 de ani, la câțiva ani după ce soțul său a murit de cancer.
Mariana s-a apucat să facă sondaje ca să mai aducă bani în casă. Salariul de secretară de școală, mai ales după ce s-a îmbolnăvit soțul său, nu îi mai ajungea ca să-și crească cele două fete.
Ce fel de operatori preferă respondenții
În dimineața marii decizii naționale, oamenii își negociază cu sine și vechile deziluzii. Mariana Turcu preferă să nu mai vorbească despre lucrurile din trecut care încă o rănesc. Așa că schimbăm subiectul.
Ne spune că îi este mai ușor decât lui Dorel să-i convingă pe alegători să îi răspundă la interviul pentru exit-poll, fiindcă e femeie. „Ca bărbat poți să fii mai intimidant, și-atunci sunt șanse mai mari să fii refuzat. Dacă ești prea tânăr, lumea iar nu te ia în serios“, crede ea.
Spune că la un operator contează foarte mult ținuta. „Nu poți să vii împopoțonat cu bijuterii sau în trening. Trebuie să te îmbraci serios, ca să-i inspiri omului încredere.“
Femeia mai adaugă că oamenii pe care îi abordează au devenit tot mai reticenți în a răspunde întrebărilor, pentru că sunt de părere că datele pe care le transmit exit-pollurile nu sunt reprezentative.
„Oamenii cred că suntem trimiși de partide și vrem să facem campanie electorală. Înainte de turul I, am mers cu niște chestionare în comună să vedem cum vor vota locuitorii și unii au chemat poliția. Au zis că punem întrebări incomode“, povestește Mariana.
Regula primului și a celui de-al cincilea votant
Mariana trebuie să-l intervieveze pe primul votant și apoi pe fiecare a cincea persoană care iese din secția de votare, după cum prevede metodologia pentru secția de la Școala Nr.1 din Afumați. Operatorul IRES stă în colțul din dreapta holului, înspre ieșire.
La 7 și jumătate intră un bărbat posomorât, pe la vreo 45 de ani. Mai întâi îl întreabă dacă vrea să-i răspundă, iar el răspunde da cu voce tare. Apoi îi cere să-i spună vârsta, ultima școală absolvită, ocupația și când s-a hotărât cu cine votează în turul II.
Urmează întrebarea „fatidică“, cum o numește Mariana: „Cu cine ați votat la aceste alegeri?“. Bărbatul se blochează câteva secunde și apoi zice în șoaptă: Iohannis.
A cincea persoană după el este o femeie în jur de 60 de ani cu o geacă lungă de piele. „Lăsați-mă! Nu vreau să răspund“. „Bine, atunci vă rog măcar să-mi spuneți câți ani aveți, ultima școală terminată…“ Mariana nu apucă să-și termine fraza, că doamna îi spune ceva la ureche.
„Mi-a zis că a votat cu Dăncilă, dar nu mai pot să selectez în chestionar, pentru că eu am bifat deja că nu vrea să-mi răspundă, dacă am văzut-o așa categorică“, ne explică Mariana.
Unor alegători le e mai ușor să spună numărul, decât numele candidatului
Următorul votant pe care îl are în vizor este o femeie pe la 70 de ani cu batic pe cap. Răspunde la toate întrebările fără nicio problemă, dar când este întrebată cu cine a votat, spune: „Eee...am votat cu ce-mi este mai bine. Eu știu mai bine de ce am nevoie decât ăștia de la putere.“
Mariana îi explică bătrânei că are posibilitatea să întoarcă tableta și să apese ea pe candidatul cu care a votat, astfel încât operatorul să nu vadă.
Numai că bătrâna nu vede ce scrie și nici nu știe exact unde să apese, și atunci Mariana îi apropie tableta. „1 sau 2?“, o întreabă operatorul. 1 însemnând Klaus Iohannis, 2 - Viorica Dăncilă. „2“, răspunde bătrâna.
După ce iese din secție, o întrebăm de ce nu a zis cu voce tare pe cine a votat. „Nu trebuie să știe lumea cu cine votez eu. Votul e secret. Nu se spune“, ne explică femeia. E o rutină corect asumată de alegători, de aceea operatorii institutelor, că sunt clujenii de la IRES sau altele, trebuie să decojească ceapa neîncrederii, coajă după coajă.
„Am pus ștampila pentru cine am votat întotdeauna, am votat partidul. Să fie cinste și onoare.“, mai adaugă femeia, înainte de a pleca.
Argumentul cel mai des folosit de operatori este acela că răspunsul oamenilor contribuie la aflarea adevărului.
Urmează un bărbat tot în jur de 70 de ani. „Păi să spun? Nu știu dacă e bine.“ „E pentru exit-poll. Nu vreți să vedeți diseară la televizor rezultatele?“, încearcă să-l convingă Mariana. „Am votat cu Iohannis“, răspunde șoptit bătrânul.
Ulterior ne explică de ce a ezitat să-i spună operatorului IRES cu cine a votat. „Nu vreau să fac reclamă la nimeni. După aia, ne acuză careva că am făcut ceva ilegal. Firește că am votat cu Iohannis, doar nu o să votez cu aia.“
Un bătrân cu ochii albaștri și cușmă pe cap este singurul care spune cu voce tare în secția de votare că a votat-o pe Viorica Dăncilă. „Este o doamnă serioasă, care ne vrea binele. E deșteaptă“, e de părere cetățeanul în vârstă de 82 de ani.
Oamenii refuză, acceptă, refuză, refuză și Mariana ia totul de la capăt, ca un comis voiajor care bate la ușa cel mai greu de deschis: încrederea omului în femeia din fața sa, jena față de judecata celorlalți și riscul că dacă, cumva, totul e o capcană.
Pe la ora prânzului intră în secția de votare primul votant sub 40 de ani. Este un bărbat înalt și singurul de până acum cu studii superioare. La întrebarea legată de opțiunea sa la aceste alegeri, votantul a preferat să nu mai vorbească, ci să bifeze pe tabletă.
L-am întrebat afară de ce a preferat să răspundă altfel, iar el ne-a spus că așa i se pare normal. „Eu vorbesc mai puțin, la fel ca cel pe care l-am votat (râde - n.r). Eu sunt un om discret. Nu-mi place să atrag atenția asupra mea.”
Un alt bărbat în jur de 50 de ani, care păstrează secretul, ne spune totuși afară, indirect, cu cine a votat. „Am votat cu partidul din care face parte primarul (PNL- n.r), doamnă. Pe cine altcineva?“.
Voluntari - „Aici sunt toți cu PSD-ul“
Ne mutam. Ajungem la o secție de votare de la Școala Gimnazială Nr. 2 din Voluntari, unde îl găsim pe Dorel, prietenul Marianei. Stă în picioare, lângă portar, și are o privire vigilentă.
El trebuie să intervieveze fiecare a XI-a persoană care iese din secția de votare. Numărătoarea stabilită de IRES este diferită la el, pentru că la secția lui sunt mai mulți alegători înscriși pe liste.
Din secție iese un bărbat pe la vreo 50 de ani cu o geacă neagră. La fel ca majoritatea respondenților pe care i-am observat înainte, și el preferă să dea singur click pe tabletă pentru candidatul votat. Tehnologia încurajează schimbul de încredere între respondent, operator și public, căci, de fapt, pentru oameni se face sondajul, la ei vor ajunge informațiile după ce vor fi colectate, prelucrate, ponderate și toți ceilalți termeni ai zilei alegerilor. Dar până să ajungă în sala cu mulți oameni și computere din Cluj, totul pornește de aici.
Când îl întrebăm pe bărbat de ce n-a răspuns cu voce tare, dă din umeri și nu zice nimic pentru câteva secunde. „Eu vreau ca președintele meu să fie un român, nu un neamț, și cu asta am încheiat.“
Un alt bărbat, de 37 de ani, care a refuzat să răspundă la întrebare ne spune după ce iese din secția de votare: „Aici sunt toți cu PSD-ul și nu vreau să provoc nimica în jurul meu.“
În schimb, altă tânără de 20 de ani se ferește nu doar de oamenii din secțiile de votare, ci și de bunica ei.
„Mamaia este pesedistă convinsă. Dacă aude că am votat cu Iohannis, îmi face scandal. Așa că am preferat să nu spun, că nu se știe cine mă aude.“
O fată de 18 ani se înroșește când este întrebată cu cine a votat. Îi spune lui Dorel cu capul plecat că nu poate să-i răspundă. În afara secției de votare ne mărturisește că nu a răspuns, pentru că și-a anulat votul.
„Nu aveam opțiunea de a răspunde că mi-am anulat votul, așa că am preferat să nu răspund deloc, decât să mint. Niciunul dintre candidați nu mă reprezintă. Amândoi m-au dezamăgit.“ (n.r. Opțiunea există în chestionar, dar operatorul nu putea să o citească. Acest tip de răspuns trebuia să vină spontan din partea respondentei).
Apoi pleacă. Gestul ei este tot unul de încredere, în sine de această dată. N-a vrut să stea acasă, a vrut să marcheze cumva, deopotrivă, și participarea și nemulțumirea. Ea nu va ajunge în sondajul IRES. Nu suntem toți la fel.
Când se retrag, cei doi regi pescari de încredere, Mariana și Dorel, au izbutit să-și atingă obiectivul. Ei au câștigat cam 300 de lei de fiecare pentru munca din această zi, dar oamenii care așteaptă ora 21 au câștigat mult mai mult. Și nu numai ei. Căci în toată lumea civilizată, exit-poll-urile sunt și un mecanism complementar de control al corectitudinii alegerilor și un instrument de analiză a opțiunilor cetățenilor. Dar asta e, deja, treaba celor din fața ecranelor. Ei își deșartă năvodul de suflete și pleacă.
