Cel mai adânc puț din lume a fost forat în perioada Uniunii Sovietice și era mai adânc decât Groapa Marianelor

Explorare subterană în deșert

Situat într-o regiune bogată în petrol, puțul străpunge straturile scoarței terestre până la epoca Cretacică, conform agenției oficiale Xinhua, ajungând la roci vechi de până la 145 de milioane de ani. Spre comparație, sondele petroliere obișnuite ating între 1.000 și 1.600 de metri, iar cele mai adânci rareori depășesc 5.000 de metri. Cei 11 kilometri anunțați de autoritățile chineze reprezintă o realizare remarcabilă.

Cu toate acestea, proiectul a depășit termenul inițial estimat de 457 de zile, lucrările prelungindu-se până la 580 de zile, mai mult de jumătate din această perioadă fiind dedicată ultimilor 910 metri.

În pofida eforturilor, China nu a reușit să depășească recordul mondial al adâncimii, stabilit acum mai bine de trei decenii de Uniunea Sovietică.

Recordul sovietic: Puțul superadânc de la Kola

Pe 24 mai 1970, URSS a început să foreze un puț în regiunea Múrmansk, la Pechenga, un district din extremitatea nord-vestică a Rusiei. Acest proiect, cunoscut sub denumirea „Puțul superadânc de la Kola”, a durat până în 1989 și a atins o adâncime record de 12.262 de metri, care rămâne neegalată până astăzi. Scopul inițial era să ajungă la 15.000 de metri, însă condițiile extreme au făcut imposibilă continuarea lucrărilor.

„În timpul primelor 3.000 de metri, temperaturile au crescut conform așteptărilor, dar mai târziu au explodat, ajungând la 185 °C, dublu față de estimări”, a relatat ABC.

În plus, densitatea redusă a rocilor a dus la scurgerea constantă a noroiului și hidrogenului, creând condiții neprielnice pentru continuarea forajului. În 1995, puțul a fost sigilat definitiv, la câțiva ani după dezmembrarea Uniunii Sovietice.

Spre deosebire de alte proiecte de foraj adânc, care aveau ca scop principal descoperirea de resurse petroliere, proiectul sovietic SG-3 a fost axat exclusiv pe cercetarea litosferei.

În mod similar, China afirmă că „Shenditake 1” va fi utilizat pentru testarea echipamentelor de foraj subteran și colectarea datelor despre structura internă a Pământului.

Totuși, conform președintelui Colegiului Oficial al Geologilor din Spania, Manuel Regueiro, citat de ABC, este mai probabil ca proiectul să fie legat de descoperirea zăcămintelor de petrol sau a surselor de energie geotermică, având în vedere potențialul termic al subsolului.

Cursa pentru adâncurile Pământului

Competiția pentru explorarea straturilor adânci ale Pământului a început în plin Război Rece. Atât SUA, cât și URSS au încercat să atingă discontinuitatea Mohorovicic, granița dintre scoarță și mantaua terestră.

În 1958, americanii au lansat „Proiectul Mohole” în apropiere de Guadalupe, Mexic, dar l-au abandonat în 1966 din cauza costurilor ridicate, după ce au ajuns la o adâncime de doar 180 de metri sub fundul Oceanului Pacific.

URSS a preluat ștafeta în 1970, utilizând tehnologii precum Uralmash-4E și Uralmash-15000 pentru a săpa mai multe puțuri dintr-o ramură centrală. Dintre acestea, SG-3 a devenit cel mai adânc, depășind recordul american de 9.583 de metri în 1979.

În 1983, forajul a atins 12.000 de metri, dar un accident în 1985 a dus la prăbușirea a 5.000 de metri din puț, încetinind semnificativ progresul. În cele din urmă, proiectul a fost abandonat, neatingând niciodată obiectivul de 15.000 de metri.

Deși nu a ajuns la adâncimea dorită, Puțul de la Kola a oferit descoperiri științifice remarcabile. La 6.400 de metri adâncime, cercetătorii au descoperit fosile microscopice ale unor plante marine, vechi de peste două miliarde de ani. În plus, rezultatele măsurătorilor undelor seismice au pus sub semnul întrebării ipoteze anterioare despre compoziția scoarței terestre, dezvăluind că granitul se extinde mult mai adânc decât se credea.

Un alt aspect surprinzător a fost descoperirea apei care curge la câțiva kilometri sub suprafața pământului, acolo unde nimeni nu se aștepta să existe. Deși unii au legat această descoperire de mituri precum potopurile biblice, oamenii de știință sunt de părere că aceasta este rezultatul presiunii extreme care separă atomii de oxigen și hidrogen din rocă, determinând formarea apei.

Investiții strategice actuale în explorarea adâncurilor, în Asia

Proiectul „Shenditake 1” face parte dintr-un plan mai amplu al Chinei, anunțat de președintele Xi Jinping în 2021, pentru explorarea adâncurilor Pământului.

Scopul este acela de a identifica resurse energetice și materii prime sau de a evalua riscurile unor dezastre naturale, precum erupțiile vulcanice și cutremurele. Deși China nu a stabilit un nou record mondial, acest proiect reprezintă un pas important în explorarea științifică și tehnologică a planetei noastre.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE