Când Dâmbovița a ieșit trei metri din matcă. Cele mai cumplite inundații pe care le-a văzut orașul București

Codul roșu de ploi închide școlile din București

Toate școlile din București se închid miercuri, 8 octombrie 2025, când Capitala este sub cod roșu de ploi torențiale. Ca urmare a emiterii acestei avertizări meteorologice, toate structurile din subordinea municipalității sunt în alertă, anunțând că sunt pregătite să intervină acolo unde este nevoie.

Primăria Municipiului București recomandă locuitorilor să evite deplasările care nu sunt absolut necesare și să manifeste prudență pe durata avertizării meteorologice.

Astfel, de marți seară, Capitala și județele Constanța, Călărași, Ialomița, Giurgiu și Ilfov vor intra sub alertă cod roșu de ploi abundente. Potrivit meteorologilor, în intervalul 7 octombrie, ora 21.00 – 8 octombrie, ora 15.00, în zonele avertizate va ploua abundent şi se vor acumula cantităţi de apă de până la 140 l/mp.

Inundațiile catastrofale din 1865

De-a lungul timpului, Capitala a fost afectată de mai multe inundații majore. Zăpada topită brusc în martie 1865 a provocat cele mai grave inundații din istoria Bucureștiului. Între 13 și 20 martie 1865, cursul Dâmboviței, de la Grozăvești la Vitan, a fost acoperit de apă, atingând în unele locuri trei metri, conform istoricului George Potra, citat de publicația Historia.

Recomandări

Dorinel Umbrărescu construiește un oraș pentru angajați: 200 de hectare cu locuințe, școli, parcuri, drumuri, căi ferate și zonă industrială

Mii de oameni au rămas fără adăpost, iar domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decis canalizarea râului, sub presiunea populației.

Alexandru Ioan Cuza a cerut guvernului să desființeze morile boierești și zăgazurile care blocau râul. Lucrările de canalizare au început rapid, folosind sute de deținuți din închisorile din jurul Bucureștiului.

În aprilie 1892, când proiectul era aproape finalizat, Dâmbovița a inundat din nou cartierele Grozăvești, Cărămidari și Cotroceni, distrugând Grădina Botanică, aceasta fiind ultima revărsare majoră a râului.

Alte inundații din București

În primăverile și toamnele ploioase sau atunci când topirea zăpezilor se făcea brusc, râul Dâmbovița făcea pagube importante pentru bucureșteni, potrivit Wikipedia. O altă cauză a revărsărilor erau numeroasele mori aflate pe albia Dâmboviței. Morile potoleau într-o măsură oarecare apa râului, dar exercitau și o presiune la suprafața apei, împingând-o peste maluri. Prima însemnare documentară despre o inundație mai mare provine din timpul domnitorului Gheorghe Duca (1674 – 1678).

În timpul domniei lui Alexandru Moruzi se iau măsuri pentru repararea podurilor de peste Dâmbovița: podul de la Șerban-Vodă în 1793, podul de la Gorgani în 1794, podul de la Cotroceni în 1794, podul de la Mănăstirea Sf. Ioan în 1795.

După o inundație din 1814, pentru protejarea orașului, boierii hotărăsc „să se facă zăgaz țapăn umplut cu pămînt înalt de șase palme domnești și lat de doi stînjeni”. Suma necesară pentru această lucrare împreună cu terminarea șanțurilor de-a lungul Dâmboviței se ridica la 12.135 de taleri. Suma urma să fie strânsă de la stăpânii care dețineau moșii pe malul râului.

Trei mari inundații care au avut loc în Capitală

Cu toate că de-a lungul timpului au fost nenumărate inundații în București, trei dintre aceste au făcut pagubele cele mai mari.

Este vorba despre inundația din martie 1862, când vremea ploioasă și călduroasă a dus la un dezgheț brusc: Capitala a fost acoperită de ape din Grozăvești până la Grădina Cișmigiu. Fiecare sinistrat a primit 135 de lei.

De asemenea, în mai 1864 au fost inundate mahalalele Antim, Broșteni, Izvor, iar apele au atins doi metri pe alocuri. S-au acordat ajutoare de urgență, în alimente și bani.

Iar inundația din martie 1865 a fost cea mai dezastruoasă inundație din secolul al XIX-lea, care a afectat nu doar Capitala, ci și întreaga țară. În unele părți ale Bucureștiului, apa a atins nivelul de trei metri.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro