Bursele din Europa s-au prăbușit din cauza creșterii prețurilor petrolului și gazelor naturale. Avertismentul șefei FMI

Cuprins:

Scăderi pe piețele europene după prăbușirea burselor asiatice

Piețele bursiere europene au înregistrat luni dimineață o evoluție negativă, în urma sentimentului slab de pe piețele asiatice, unde indicele de referință Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu peste 5%, iar indicele de referință din Taiwan a scăzut cu 4,4%.

Alte piețe asiatice au înregistrat, de asemenea, scăderi puternice.

Creșterea prețului petrolului, care a urcat aproape de 120 de dolari pe baril, a amplificat îngrijorările privind economiile puternic dependente de importurile de țiței și gaze din regiune.

În Europa, indicele londonez FTSE 100 a scăzut cu 1,6%. Indicii DAX din Frankfurt, CAC 40 din Paris și FTSE MIB din Milano au pierdut fiecare peste 2,4%, la ora 9.30 CET.

Indicele IBEX 35 din Madrid a coborât cu aproape 2,7%, iar indicele pan-european Stoxx 600 a scăzut cu aproximativ 2%.

Date economice slabe din Germania accentuează pesimismul

În timp ce creșterea prețurilor la petrol și gaze amenință perspectivele economice ale Europei în acest an, sentimentul pieței a fost afectat și mai mult luni de datele mai slabe decât se aștepta din Germania.

Producția industrială și comenzile din fabrici au scăzut la începutul anului. Producția s-a redus cu 0,5% în ianuarie, după o scădere revizuită de 1% în luna precedentă, potrivit biroului de statistică.

În același timp, investitorii se așteaptă tot mai mult ca Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor de referință în acest an, pe fondul temerilor că scumpirea energiei va alimenta inflația.

Petrolul se apropie de 120 de dolari pe baril

Panica pe piețele bursiere a apărut în momentul în care prețul petrolului a devenit principalul punct de atenție pentru investitori.

Prețurile petrolului au crescut puternic după ce ambele părți implicate în conflictul din Iran au lansat în weekend noi atacuri asupra unor ținte, inclusiv infrastructură civilă. Războiul din Iran, ajuns în a doua săptămână, implică regiuni esențiale pentru producția și transportul de petrol și gaze din Golful Persic.

Ulterior, prețurile s-au moderat după ce Financial Times a relatat că unele state din Grupul celor Șapte (G7) analizează posibilitatea eliberării unor rezerve strategice de petrol pentru a reduce presiunea asupra piețelor. Informația, citând surse apropiate discuțiilor, nu a fost însă confirmată oficial.

Prețul petrolului Brent, reperul internațional, a urcat la 119,5 dolari pe baril în prima parte a zilei, pentru ca ulterior să scadă la aproximativ 107,8 dolari.

Petrolul West Texas Intermediate (WTI), referința pentru piața americană, a atins 119,48 de dolari pe baril, înainte de a coborî spre 103 dolari la deschiderea piețelor europene.

Riscuri pentru piața globală a energiei

Atacurile asupra instalațiilor petroliere iraniene riscă să amplifice presiunea asupra unei piețe energetice globale deja tensionate, avertizează analiștii.

Potrivit strategului de investiții Lindsay James, Iranul reprezintă aproximativ 4% din oferta globală de petrol, iar aproximativ 90% din exporturile sale sunt direcționate către China.

Deși a doua economie a lumii dispune de rezerve semnificative, analiștii avertizează că orice afectare prelungită a capacității de export a Iranului ar putea încetini redresarea economică și ar putea avea efecte asupra piețelor globale.

Gazele europene cresc puternic

După perturbările din Strâmtoarea Ormuz legate de conflict, și piața gazelor din Europa se află sub presiune. Contractele futures pentru gaz natural au crescut cu peste 14% luni, depășind 61 de euro pe megawatt-oră. Nivelul se apropie de cel mai ridicat din ultimii trei ani și extinde creșterea de 67% înregistrată săptămâna trecută.

Mai mulți producători importanți din regiune și-au redus producția, iar instalația Ras Laffan din Qatar, cea mai mare unitate de gaz natural lichefiat din lume, a fost închisă săptămâna trecută. În același timp, Rusia a avertizat că ar putea opri exporturile de gaze naturale către Europa, sporind tensiunile de pe piață.

Situația este agravată de faptul că rezervele europene de gaze rămân scăzute, nivelul depozitelor din Uniunea Europeană fiind sub 30% și necesitând reumplere.

Dolarul se întărește, aurul scade

La începutul tranzacțiilor de luni, dolarul american, considerat activ de refugiu, s-a apreciat față de alte valute majore. Moneda americană era tranzacționată la 158,46 de yeni japonezi, față de 158,09 la finalul zilei de vineri. Euro a crescut ușor la 1,1558 de dolari, de la 1,1556 de dolari.

În același timp, prețul aurului a scăzut cu peste 1% luni dimineață în Europa, fiind tranzacționat în jurul valorii de 5.100 de dolari. Pe piața criptomonedelor, majoritatea activelor au înregistrat creșteri, un bitcoin fiind tranzacționat la 67.774 de dolari, în urcare cu 0,7%.

FMI avertizează: „Gândiți-vă la ceea ce pare de neconceput”

Pe fondul temerilor privind durata conflictului și al presiunii asupra piețelor asiatice, directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că autoritățile trebuie să se pregătească pentru scenarii extreme.

Într-un discurs susținut luni la un simpozion la Tokyo, ea a declarat că, dacă noul conflict se prelungește, acesta ar putea afecta semnificativ sentimentul piețelor, creșterea economică și inflația, punând presiune suplimentară asupra factorilor de decizie.

Georgieva a reamintit că, în mod orientativ, o creștere de 10% a prețului petrolului, dacă se menține pe parcursul anului, poate majora inflația globală cu aproximativ 0,4 puncte procentuale și poate reduce producția economică globală cu 0,1-0,2%.

„Iar dacă, așa cum sperăm cu toții, conflictul se va încheia curând, fiți siguri că, mai devreme sau mai târziu, va apărea un nou șoc. Sfatul meu pentru factorii de decizie din întreaga lume? Gândiți-vă la ceea ce pare de neconceput și pregătiți-vă pentru asta”, a concluzionat directorul general al FMI.

Gazul european s-a scumpit cu 30% în Europa

Prețul gazului la bursa de la Amsterdam a urcat luni dimineață la 66 de euro/MWh. După un vârf inițial de 30% înregistrat la deschidere (ora 9.00, ora României), indicele de referință european TTF a menținut un ritm de creștere de peste 23,63%.

În România, prețul gazelor rămâne plafonat la 0,31 de lei/kWh până în primăvara anului 2027. Decizia a fost luată pe 5 martie 2026, prin Ordonanță de Urgență. Premierul a explicat că această perioadă tranzitorie (aprilie 2026 – aprilie 2027) este necesară pentru a proteja cetățenii de fluctuațiile cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu, urmând ca liberalizarea să aibă loc în 2027, când producția din Marea Neagră va crește semnificativ.

Bursele din Europa s-au prăbușit din cauza creșterii prețurilor petrolului și gazelor naturale. Unde s-au înregistrat cele mai mari scăderi