De Mihai Andrei,

Nu știm cu siguranță care este perioada de incubație a coronavirusului. Nu e clar ce medicamente funcționează împotriva COVID-19, și nu știm sigur nici care sunt toți factorii de risc. Dar e important să comunicăm ceea ce știm, alături de incertitudine.

Experții și jurnaliștii evită, de multe ori, să prezinte incertitudini, pentru a nu cauza confuzie și lipsă de încredere. Dar conform unui nou studiu, nu este cazul. Important e să relatăm, dar să spunem că nu suntem siguri. Adică, de pildă, să nu prezentăm drept certe studii care au un grad de incertitudine.

Noua cercetare, publicată de cercetători de la Fundația Nuffield, nu s-a concentrat în mod special pe COVID-19, dar concluziile din studiu se aplică foarte bine în contextul pandemiei curente.

“Estimările și incertitudinile sunt uneori comunicate drept certitudini”, scrie Anne Marthe van der Bles, care a condus studiul de la Universitatea din Cambridge. “Acest lucru afectează încrederea în expertiză și poate crea sentimente negative, dacă oamenii se simt păcăliți”.

În era “fake news”, e important să comunicăm ceea ce știm cu acuratețe – chiar dacă acest lucru implică incertitudini sau marje de eroare.

Motivele puerile pentru care autoritățile din Botoșani desconsiderau muncitorii srilankezi: “Știți ce au adus în termosul de ceai?!”
Recomandări

Motivele puerile pentru care autoritățile din Botoșani desconsiderau muncitorii srilankezi: “Știți ce au adus în termosul de ceai?!”

 

Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au prezentat un titlu de știre unui grup de 5.780 de voluntari din Marea Britanie, care au citit mai multe titluri de articol.

Titlurile conțineau marje de eroare sau incertitudini de tipul: “rata șomajului a crescut cu 3,9% (3,7-4,1%)” — includerea acelei marje din paranteză a dat mai multă încredere participanților în datele prezentate și implicit, și în jurnaliștii și cercetătorii care stau în spatele articolului.

Sperăm să se creeze un confort psihologic și oamenii să se obișnuiască cu ideea că datele vin de multe ori cu anumite incertitudini.

Sander van der Linden, psiholog și coautor al studiului

De multe ori, dezinformarea ne păcălește cu idei simple, ușor de înțeles, și false. E important să nu ne lăsăm păcăliți, spun cercetătorii, mai ales într-o situație de criză.

E ușor de zis “s-a găsit un leac pentru coronavirus”; e un mesaj atrăgător, chiar dacă nu este adevărat. E mai puțin atrăgător să zicem “s-au găsit anumite medicamente care ar putea avea succes, dar mai trebuie teste”, însă acesta este adevărul.

Focar cu 30 de vârstnici infectați cu COVID-19 la un cămin de bătrâni din Mogoșoaia. Rudele sunt revoltate pe autorităţi: “DSP nici nu răspunde”
Recomandări

Focar cu 30 de vârstnici infectați cu COVID-19 la un cămin de bătrâni din Mogoșoaia. Rudele sunt revoltate pe autorităţi: “DSP nici nu răspunde”

 

Declarațiile lui Trump care susțineau un tratament încă incert au făcut probabil mai mult rău decât bine.

Președintele Americii, Donald Trump, susținea acum câteva zile clorochina ca un tratament împotriva COVID-19, doar pentru a fi contrazis de specialistul Anthony Fauci, care coordonează eforturile din SUA împotriva pandemiei.

La doar câteva zile după declarația lui Trump, au început să apară informații despre oameni care s-au otrăvit după ce au ingerat produse care conțin clorochină. 

În cazul coronavirusului, va dura ceva timp până vom avea certitudini clare. Dar trebuie să luăm decizii și cu informații incomplete, și să nu cădem pradă dezinformării.

Situația noului coronavirus este una din cele mai incerte cu care ne-am confruntat în ultimele decenii. Studiile publicate sunt deseori preliminare sau incomplete, există multă variație în datele existente, și situația se poate schimba foarte repede. 

Oamenii nu cred în COVID. Ce au pățit buzoienii din cartierul Poștă. „Să știți că n-a fost nimic adevărat. Au inventat un motiv să ne țină în case”
Recomandări

Oamenii nu cred în COVID. Ce au pățit buzoienii din cartierul Poștă. „Să știți că n-a fost nimic adevărat. Au inventat un motiv să ne țină în case”

 

Cu toate acestea însă, vedem eforturi fără precedent pentru dezvoltarea de tratamente împotriva virusului, precum și eforturi majore în comunicarea acestei situații. Vom încerca, în continuare, să comunicăm aceste rezultate cu acuratețe.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.  

Citeşte şi:

Sângele cazurilor vindecate de coronavirus ar putea fi folosit ca tratament pentru pacienții bolnavi de COVID-19

Cât de mult putem să ne îndepărtăm de locuință fără să fim amendați? Poliția răspunde la cele mai arzătoare întrebări despre ordonanța militară

De ce s-a ascuns regina Elisabeta a II-a în tufiș de Nicolae Ceaușescu: „Nu făcuse în viața ei așa ceva!”
GSP.RO

De ce s-a ascuns regina Elisabeta a II-a în tufiș de Nicolae Ceaușescu: „Nu făcuse în viața ei așa ceva!”

Horoscop 25 mai 2020. Fecioarele renunță la anumite aranjamente
HOROSCOP

Horoscop 25 mai 2020. Fecioarele renunță la anumite aranjamente