Cuprins:
Tot mai puțini oameni au obținut cetățenia română
În 2024, au fost depuse 50.350 de dosare pentru cetățenie română, însă niciunul nu a fost aprobat până la finalul anului.
Nici în 2025, situația nu s-a schimbat prea mult, din cele aproape 4.000 de cereri depuse, niciuna nu a primit aprobare din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC), potrivit unui comunicat al Societății de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
Statistica reflectă o tendință descendentă în procesarea cererilor: în 2018, rata de aprobare era de 88%, în timp ce în 2023, aceasta a scăzut la doar 0,37%. Iar în 2024, rata de aprobare a fost de 0%.

„Obținerea cetățeniei române nu mai este un demers simplu, iar noile condiții impun o abordare atentă și bine documentată. Sprijinul unui avocat specializat nu mai este un simplu avantaj, ci o necesitate reală pentru cei care doresc să obțină cetățenia română.”, a subliniat dr. av. Radu Pavel, avocatul coordonator al Societății românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8b9d13ea212ec37b5a6d26ff32f09b19.jpg)
Asta în timp ce pașaportul românesc a devenit unul din cele mai puternice din lume.
Limba română, criteriu esențial pentru obținerea cetățeniei române
Legea 21/1991 privind cetățenia română a fost actualizată pentru a reflecta aceste cerințe mai riguroase.
O schimbare majoră introdusă prevede că solicitanții trebuie să dețină un certificat de competență lingvistică în limba română, eliberat de o instituție acreditată. Nivelul minim necesar este B1, iar certificatul trebuie prezentat în dosarul de cetățenie.
De altfel, solicitanții trebuie să demonstreze integrarea în societatea românească prin documente cum ar fi cele legate de activități sociale sau culturale; conduită legală în România, contracte de muncă.
Cetățenia română se obține prin naștere, naturalizare sau redobândire.
Astfel, cetățenia română se obține automat de cei născuți în România sau care au părinți români.
Cetățenia prin naturalizare se acordă cetățenilor străini care îndeplinesc condiții legale stabilite de statul român. De exemplu, se acordă după cel puțin opt ani de domiciliu legal (sau cinci dacă solicitantul este căsătorit cu un cetățean român) în România, dovedirea cunoașterii limbii române prin certificare lingvistică (obținerea unui certificat de limbă nivel B1) și integritatea socială și culturală a solicitantului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_714f3103a6d33aa4a7dd91f3ec260d43.webp)
Iar cea prin redobândire este valabilă pentru cei care au pierdut cetățenia română și o solicită din nou, urmând o procedură administrativă similară cu naturalizarea.
Cei care doresc să obțină cetățenia trebuie să se pregătească serios pentru a-și crește șansele de reușită.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1be2933652074967618b97a23be55db9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_40c4fb59fac549bece95be4a3d37f0eb.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_4bebfb36325329c1490677f930fa8a6c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_9eca5b9e35a1d2113f5a8a7121a4c7d0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_30650e5a7ff131bc18e3e9d6f76d5803.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_2ed2331e00a997701f8cdb6ba8858f85.jpg)